PICIÓR picioare s. n. 1. Fiecare dintre cele doua membre inferioare ale corpului omenesc de la shold pana la varful degetelor shi fiecare dintre membrele celorlalte vietzuitoare care servesc la sustzinerea corpului shi la deplasarea in spatziu. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute sprinten. ◊ Loc. adv. In (sau pe) picioare sau (fam.) d(e)an picioarele = in pozitzie verticala; sus. In varful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe varfurile degetelor de la picioare; p. ext. fara a face zgomot tiptil. Cu piciorul (sau picioarele) = fara mijloc de locomotzie pe jos. Din cap pana in picioare = de sus shi pana jos in intregime; cu desavarshire. Pe picior greshit = (la unele jocuri sportive) nepregatit pentru a para actziunea adversarului sau p. gener. pentru a raspunde unei provocari. ◊ Expr. Undetzi stau picioarele itzi va sta shi capul = vei plati cu viatza (daca nu vei face un anumit lucru). A sari drept (sau ars) in picioare = a se ridica repede brusc. A se pune (sau a fi) pe (sau in) picioare = a) a se insanatoshi dupa o boala (lunga); b) a se reface din punct de vedere material. A vedea (pe cineva) pe (sau in) picioare = a vedea pe cineva sanatos. (Glumetz sau ir.) Are numai (atatzia...) ani pe un picior = are o varsta mai mare decat cea care o marturiseshte. A pune piciorul (undeva) = a calca a pashi p. ext. a patrunde a se instala undeva; a frecventa pe cineva. A pune pe picioare = a) a initzia a organiza ceva a face sa mearga sa functzioneze; b) a ingriji un bolnav shi al insanatoshi. A scula (sau a pune etc.) in picioare = a mobiliza in vederea unei actziuni. A se topi (sau a se usca a pieri a se pierde) pe (sau din de pe) picioare ori d(e)an picioarele = a slabi a se prapadi cu incetul. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ushor) fara a zacea la pat. (A fi) cu un picior in groapa (shi cu unul afara) = (a fi) foarte batran prapadit bolnav; (a fi) aproape de moarte. A vedea pe cineva cu picioarele inainte = a vedea pe cineva mort. A sta (sau a fi) in picioarele cuiva = a impiedica a incurca a deranja pe cineva; a fi inoportun. A sta (sau a ramane a fi) in picioare = a) a exista sau a continua sa existe; b) (despre teorii planuri ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea a fi intemeiat; c) a sta a ramane intact sau in pozitzie verticala. E tatasau (sau mamasa etc.) in picioare = seamana intocmai e leit cu tatal sau (sau cu mama sa etc.). A sari intrun picior = a se bucura mult. Cat teai intoarce (sau invarti) intrun picior = repede de tot intro clipa. (Fam.) A o lua (sau a o apuca) la picior sau ashi lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a incepe sa fuga (repede) a o lua la goana; a incerca sa se faca nevazut prin fuga. A nui (mai) sta (cuiva) picioarele sau (reg.) a nushi mai strange picioarele = a nu (mai) sta potolit linishtit a alerga de colocolo; a umbla mult. Ashi bate (sau ashi rupe) picioarele = a umbla mult a obosi de prea multa alergatura. (Pop.) A prinde (undeva) picior = a se asheza a se stabili undeva. A cadea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a saruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili inaintea cuiva. A calca (pe cineva) pe picior = a) a preveni pe cineva (calcandul pe incaltzaminte) sa nu faca sau sa nu spuna ceva; b) a face sau a spune (cuiva) ceva suparator. (Pop. shi fam.) A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greshit (logic sau gramatical) ori fara talent; p. ext. a scrie urat a mazgali. Fara cap shi fara picioare = fara logica lipsit de sens. (Fam.) A face (sau a capata) picioare = (despre obiecte) a disparea. (A sta sau a shedea etc.) picior peste picior = (a shedea intro pozitzie comoda) cu o parte a unui picior ridicata shi ashezata peste celalalt picior. Cu coada intre picioare = rushinat umilit. A (se) lua peste picior = a (se) ironiza ashi bate joc. A calca (pe cineva sau ceva) in picioare = a distruge a nimici; a dispretzui a desconsidera. A pune (sau a ashterne a inchina etc. ceva) la picioarele cuiva = a inchina a oferi cuiva (ceva) in semn de supunere de pretzuire de omagiu. Ai pune (cuiva) capul sub picior = a omori pe cineva. A bate din picior = a incerca sashi impuna vointza; a se rasti a comanda. A(i) pune (cuiva) piciorul in prag = a lua o atitudine hotarata a se opune energic. A da din maini shi din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o actziune la bun sfarshit pentru a scapa dintro incurcatura etc. (Fam.) A sta cu picioarele in apa rece = a se gandi profund shi indelung la ceva. A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de razboi) = a fi (sau a se afla etc.) in stare de pace (sau de razboi). A fi pe picior de egalitate (sau pe acelashi picior) cu cineva = a se bucura de aceleashi drepturi a avea aceeashi situatzie cu altcineva. A da cu piciorul = a respinge sau a lasa sai scape un prilej favorabil. A trai pe picior mare = a duce o viatza de belshug a cheltui mult. Parca la apucat (sau la prins) pe Dumnezeu de (un) picior se spune despre cineva care traieshte o bucurie mare shi neashteptata. A fi (sau a sta) pe picior de duca (sau de plecare) = a fi gata de plecare. A lega (pe cineva) de maini shi de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lasa (cuiva) posibilitatea sa actzioneze. A(shi) taia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face sa piarda un avantaj a(shi) periclita situatzia. A cadea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea tzine a nu (mai) putea sta pe picioare a nul (mai) tzine etc. picioarele se spune despre un om care shia pierdut echilibrul puterile sau care este extrem de obosit. A i se taia (sau a i se inmuia) cuiva (mainile shi) picioarele = a avea o senzatzie de slabiciune fizica; a nu se putea stapani (de emotzie de durere etc.). (Nici) picior de... = nimeni (nici) urma de... (nici) tzipenie. Negustorie (sau comertz afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comertz afaceri etc.) facute intamplator ocazional fara sediu sau firma inscrisa. ◊ Compuse: (Bot.) piciorulcaprei = planta erbacee de padure cu frunze palmate cu trei diviziuni shi cu flori albe sau roshietice (Aegopodium podagraria); piciorulcocoshului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate shi cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasare fript sau fiert (pentru a fi mancat). 2. Proteza unui picior (1). 3. P. anal. Nume dat unor partzi de obiecte de constructzii sau unor obiecte instrumente etc. care seamana cu piciorul (1) shi servesc k suport k element de sustzinere de fixare etc. ♦ Partea de jos apropiata de pamant a tulpinii unei plante; p. ext. radacina. 4. P. anal. Element al unei constructzii care serveshte la sustzinerea shi la legarea ei de teren; partea de jos masiva a unei constructzii a unui zid etc. ♦ Picior de sigurantza = parte din masivul unui zacamant lasata neexploatata in scopul protectziei unor lucrari sau a unor constructzii de la suprafatza. 5. P. anal. Partea de jos a unui munte a unui deal etc.; zona mai larga de la baza unei forme de relief. 6. (Reg.) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei. 7. (Mat.; in sintagma) Piciorul perpendicularei = intersectzia unei drepte cu planul sau cu dreapta care cade perpendicular. 8. Veche unitate de masura avand lungimea de aproximativ o treime dintrun metru folosita shi astazi in unele tzari. 9. Unitate ritmica a unui vers compusa dintrun numar fix de silabe lungi shi scurte sau accentuate shi neaccentuate. Lat. petiolus.

UNTISHÓR untishori s. m. (Bot.) 1. Mica planta erbacee cu flori galbenaurii cu frunzele in forma de inima groase shi lucioase care se consuma k salata; graushor salatzea (Ranunculus ficaria). 2. (Reg.) Untulvacii. Unt + suf. ishor.

GALBENEÁ galbenele s. f. 1. Planta erbacee cu tulpina groasa cu frunze lanceolate shi dintzate cu flori galbene care creshte in locuri umede (Rorippa amphibia). 2. (La pl.) Planta erbacee cu tulpina paroasa in partea de jos cu frunze palmate shi cu flori galbeneaurii (Ranunculus pedatus). ◊ Galbenele de padure = planta erbacee cu tulpina acoperita de peri shi cu flori galbeneaurii care creshte in regiuni inalte (Ranunculus aureus). 3. (La pl.) Numele a trei plante erbacee din familia primulaceelor: a) planta cu tulpina dreapta cu frunzele ovale acoperite cu peri shi cu flori galbene (Lysimachia punctata); b) planta cu tulpina dreapta cu frunze ovalelunguietze shi cu flori galbene dispuse in panicule terminale (Lysimachia vulgaris); c) dretze (Lysimachia nummularia). Galben + suf. ea.

GALBENEÁ ~éle f. 1) Planta erbacee cu tulpina groasa shi inalta avand frunze crestate shi flori galbene care creshte in locuri umede. 2) la pl. Planta erbacee cu frunze palmate shi cu flori galbeneaurii cultivata in scopuri decorative shi medicinale. /galben + suf. ~ea

PICIOR ~oáre n. 1) (la om shi la animale) Membru care sustzine corpul shi serveshte la deplasare. ~orul stang. ~oarele anterioare. A se ridica in ~oare. ◊ ~ plat picior cu talpa foarte putzin scobita. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergand) pe jos. Din ~oare in pozitzie verticala. In varful ~oarelor a) in varful degetelor (de la picioare); b) fara zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap panan ~oare in intregime. Fara cap shi fara ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabila; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispretz. A calca (pe cineva sau ceva) in ~oare a) a distruge calcand cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de maini shi de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a actziona. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleashi drepturi aceeashi situatzie acelashi rang cu cineva. A intinde ~oarele a se stinge din viatza; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare inghesuiala; ingramadire de lume. Ashi bate ~oarele degeaba a umbla degeaba fara ashi atinge scopul. Un ~ aici shi altul acolo foarte repede; fuga. Sa nutzi vad ~oarele pe aici! sa nu mai vii pe aici! A i se taia (sau a i se muia) cuiva (mainile shi) ~oarele a) a fi cuprins de o slabiciune fizica; b) a fi puternic copleshit de emotzii. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se rasti. A fi (sau a sta) pe ~ de duca a fi gata de plecare. Cu coada intre ~oare (sau vine) injosit; umilit. Undetzi stau ~oarele acolo itzi va sta shi capul vei fi omorat. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boala fara a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a insanatoshi un bolnav ingrijindul. A gandi cu ~oarele a gandi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi a ramane) pe ~oare a) ashi mentzine pozitzia situatzia; b) a corespunde realitatzii; a fi sustzinut de argumente trainice. A da din maini shi din ~oare a se stradui din rasputeri pentru a obtzine sau a solutziona ceva pentru a salva o situatzie. A sta cu ~oarele in apa (rece) a medita mult shi profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ in groapa a ajunge la limita vietzii; a fi foarte batran. A cadea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A calca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplacere; b) a da cuiva de intzeles. A cadea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea tzine pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a ashterne a inchina) ceva la ~oarele cuiva a darui ceva in semn de veneratzie sau de supunere. A pune ~orul in prag a) ashi manifesta vointza; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica a pune) in ~oare a mobiliza la realizarea unei actziuni. A sta in ~oarele cuiva a stingheri; a impiedica actziunile cuiva. A se topi (sau a se usca a se pierde) pe (sau de pe din) ~oare a slabi tare a se stinge din viatza vazand cu ochii. A trai pe ~ mare a duce o viatza luxoasa. A fi in ~oare a fi pregatit in permanentza pentru actziune. ~orulcaprei planta erbacee de padure cu tulpina erecta ramificata avand frunze mari alungite zimtzate shi flori albe grupate intro inflorescentza umbeliforma. ~orulcocoshului planta erbacee cu tulpina erecta avand frunze tripartite shi flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveshte la sustzinerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioara a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Gramada de snopi ashezatzi in cruce. 5) (in trecut) Unitate de masura a lungimii (egala cu aproximativ o treime dintrun metru). 6) Unitate de masura a versului (egala cu un anumit numar de silabe accentuate shi neaccentuate sau lungi shi scurte). /<lat. petiolus

UNTISHÓR ~i m. Planta erbacee cu tulpina scurta neramificata avand frunze de forma inimii carnoase lucioase shi comestibile; graushor. /unt + suf. ~ishor

boglár s. m. (sil. glar) pl. boglári

galbeneá (bot. ) s. f. art. galbeneáua g.d. art. galbenélei; pl. galbenéle

piciór s. n. pl. picioáre

untishór s. m. pl. untishóri

BOGLÁR s. (BOT.; Ranunculus sceleratus) (reg.) rarunchi ranzishoara.

BOGLÁR s. v. galbenele piciorulcocoshului.

GALBENEÁ s. (BOT.) 1. (Rorippa amphibia) (reg.) hrenitza floaredeleac. 2. (Ranunculus polyanthemos; la pl.) (reg.) boglar piciorulcocoshului. 3. galbenele de munte (Ranunculus carpaticus) = (reg.) piciorulcocoshului. 4. v. pashtitza.

PICIÓR s. 1. (ANAT.) membru inferior (pop. fam. shi depr.) crac (pop.) laba (reg.) gionat (prin Bucov.) boldan. (~ul drept.) 2. (la pl.) (pop. fam. shi depr.) craci (pl.) gaibarace (pl.) gaibe (pl.) gaide (pl.) zgaibarace (pl.). (Nu mai sta cu ~oarele departate!) 3. (MED.) picior plat = platfus. 4. proteza (rar) pilug. (~ de lemn.) 5. v. butuc. 6. (TEHN.) (reg.) macau popic. (~ la coada coasei.) 7. (TEHN.) picior cu culisa v. shubler. 8. (BOT.) piciorulcaprei (Aegopodium podagraria) = (reg.) labaursului; piciorulcocoshului = a) (Ranunculus pedatus) (reg.) boglar galbenele (pl.) floaredeleac floricicadeleac; b) (Ranunculus acris) (reg.) curpenitza jab rarunchi floarebroshteasca leushteanbroshtesc ochiulboului ochiulbroashtei talpacocoshului.

PICIÓR s. v. cocarla jumatate manusha regulator.

UNTISHÓR s. (BOT.) 1. (Ranunculus ficaria) graushor salatzea (reg.) salagea calcemica salatadecamp scanteiutzagalbena (Munt.) scorbutaritza. 2. (Ficaria verna) (reg.) rarunchi.

UNTISHÓR s. v. untulvacii.

boglár (ri) s. m. 1. Brosha clema catarama. 2. Planta erbacee Ranunculus aureus. Mag. bolgár (Cihac II 483).

RANUNCULUS L. PICIORUL COCOSHULUI fam. Ranunculaceae. Gen raspindit pe tot globul cca 795 specii erbacee majoritatea vivace cele mai multe cu rizomi paroase cu tulpini de 5060 cm inaltzime. Flori involte galbene roz albe (37 sepale de obicei 5 verzi 5 petale de obicei mai mari decit sepalele numeroase stamine ovare superioare numeroase) in inflorescentze cimoase sau racemoase. Fructe nucule monosperme. Frunze intregi sau lobate dintzate sectate uneori cu segmente liniare sau filiforme alterne rar opuse.