PIÁTRA pietre s. f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice roca solida dura shi casanta raspandita la suprafatza sau in interiorul pamantului; (shi la pl.) fragment de dimensiuni shi de forme diferite dintro astfel de roca; p. ext. material fabricat pe cale artificiala pentru a inlocui cu diverse utilizari roca naturala. ◊ Loc. adj. De piatra = a) neclintit; incremenit; b) greu; c) nesimtzitor insensibil; p. ext. rau. ◊ Expr. A scoate (sau a aduce etc. ceva) (shi) din piatra (seaca) = a face a realiza a obtzine etc. (ceva) cu orice pretz depunand toate eforturile trecand peste toate greutatzile. A pune cea dintai piatra = a incepe a initzia o actziune o lucrare etc. Piatra in (sau din) casa = fata nemaritata (considerata de unii k o povara pentru familie). A sta piatra pe capul cuiva = a constitui o greutate o povara pentru cineva. A calca in piatra seaca = a se obosi zadarnic a nui merge bine in ceea ce face a avea ghinion. Ashi pune carul in pietre = a lua o hotarare la care nu mai renuntza a ramane ferm in hotararea luata; p. ext. a se incapatzana. Fuge de scapara pietrele = fuge foarte repede. E ger de crapa pietrele = este ger foarte mare. (A fi) tare (sau sanatos) k piatra (sau de piatra) = (a fi) foarte sanatos shi rezistent. A avea (sau a i se pune ai sta cuiva k) o piatra pe inima = a avea un mare necaz a simtzi o mare nelinishte. A (i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o piatra de pe inima (sau de pe suflet de pe cuget) = a (se) elibera de o (mare) grija de o (mare) teama; a gasi o solutzie care sa puna capat unei situatzii dificile. A nu (mai) ramane (sau a fi a sta) ori a nu se (mai) tzine etc. (nici) piatra de piatra (din ceva) = a nu se (mai) alege nimic (din ceva); a se distruge complet. A nu mai lasa (nici) piatra de piatra = a distruge a nimici; a face praf shi pulbere. A numara pietrele = a umbla haimana. A arunca (cu) piatra sau (cu) pietre (in cineva) = a acuza a invinui a defaima (pe cineva). ♦ (La pl.) Numele unor jocuri de copii care se joaca cu pietricele. 2. (In sintagma) Epoca de piatra = cea mai veche shi cea mai indelungata perioada din istoria omenirii care a durat circa un milion de ani shi in care principala materie prima pentru confectzionarea uneltelor a ustensilelor shi a armelor a fost piatra (I 1). 3. (Urmat de determinari care arata felul utilizarea sau modul de prelucrare) Bucata de piatra (I 1) prelucrata; obiect facut dintro astfel de bucata. Piatra de moara. ◊ Piatra litografica = piatra de calcar cu structura foarte fina shi densa folosita la confectzionarea formelor de tipar litografice. Piatra de talie = piatra cu forme geometrice regulate cu toate fetzele bine taiate shi cu muchii perfect drepte care serveshte la executarea sau la captushirea unei zidarii. Piatra de incercare = a) roca silicioasa foarte dura folosita in trecut la verificarea puritatzii aurului shi a argintului; b) fig. mijloc de verificare a capacitatzii a sentimentelor a valorii cuiva; dovada indiciu marturie. Piatra de temelie (sau fundamentala) = a) piatra care intra in constructzia fundatziei unei cladiri shi care adesea este pusa cu prilejul solemnitatzii care marcheaza inceputul constructziei; b) fig. principiu sau element de baza esentzial. Piatra unghiulara = a) piatra ashezata in coltzul fundatziei unei cladiri; b) fig. element de baza fundamental. Piatra de ascutzit = bucata de gresie taiata special pentru a folosi la ascutzirea unor obiecte taioase; cute. Piatra pretzioasa (sau scumpa nestemata) = mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate foarte mare de valoare deosebita care se gaseshte rar in natura shi se foloseshte de obicei la confectzionarea bijuteriilor. Piatra semipretzioasa = mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate mare relativ putzin raspandit in natura shi folosit de obicei la confectzionarea bijuteriilor de mai mica valoare. ◊ (Bot.; in compusul) Piatralinte = planta erbacee din familia leguminoaselor cu flori de culoare alba sau albagalbuie care creshte prin padurile din zona alpina (Astragalus australis). 4. Piesa folosita la unele jocuri de societate confectzionata din piatra (I 1) sau p. ext. din os din lemn etc. 5. (Pop.) Meteorit. 6. (Reg.) Greutate (de cantar sau de balantza). 7. Precipitatzie formata din particule de gheatza care cade atunci cand in interiorul norilor de furtuna exista curentzi ascendentzi puternici; p. restr. fiecare dintre particulele de gheatza care formeaza aceasta precipitatzie; grindina. II. P. anal. 1. Crusta de saruri minerale care se depune cu vremea pe peretzii unui vas in care se fierbe apa sau in care se pastreaza lichide. 2. Substantza calcaroasa galbuie sau negricioasa care se formeaza uneori pe suprafatza dintzilor neingrijitzi; tartru. 3. (Med.; de obicei cu determinari care arata organul in care se formeaza) Calcul; p. ext. litiaza. 4. Compuse: (pop.) piatraacra = alaun (de aluminiu shi de potasiu); piatravanata = sulfat de cupru hidratat; piatraiadului = azotat de argint; piatradevar = carbonat de calciu; piatrapucioasa = sulf (in forma de bucatzi). 5. (Min.; in compusul) Piatralunii = varietate de feldspat cu reflexe albastrui folosita k piatra semipretzioasa. Lat. petra.

piatra sf [At: COD. VOR. 145/13 / Pl: pietre (irg) pietri pietruri / E: ml petra] 1 (Lsg) Nume generic al oricarei roci solide dure shi casante raspandite la suprafatza sau in interiorul pamantului. 2 (Lpl) Fragment de forme shi de dimensiuni diferite dintro piatra (1). 3 (Pex) Material fabricat pe cale artificiala pentru a inlocui roca naturala dura shi care are diverse utilizari. 4 (Is) ~ de incercare (sau ~ de incercat de proba de cercare de probat) Roca silicioasa foarte dura folosita in trecut la verificarea puritatzii metalelor pretzioase. 5 (Fig; ias) Mijloc de verificare a capacitatzii a valorii a sentimentelor cuiva sau a ceva. 6 (Fig; ias) Dovada. 7 (Is) ~ de temelie sau (inv) ~a temeliei Piatra care intra in constructzia fundatziei unei cladiri shi care adesea este pusa cu prilejul unei solemnitatzi ce marcheaza inceputul constructziei. 8 (Fig; ias) Element sau principiu de baza esentzial. 9 (Is) ~ unghiulara (sau inv de ugolnitza) ori (inv) ~ in margine de unghi Piatra ashezata in coltzul fundatziei unei cladiri. 10 (Fig; ias) Element de baza fundamental. 11 (Reg; is) ~ sclipitoare Cuartz. 12 (Ila) De ~ Neclintit. 13 (Ial) Greu. 14 (Ie) A avea (sau a i se pune ai sta cuva k) o ~ pe inima A avea un mare necaz. 15 (Iae) A fi foarte ingrijorat. 1617 (Ie) A (sau ai a i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o ~ (de moara) de pe inima (sau cuget ori suflet etc.) (A face sa se simta sau) a se simtzi eliberat de o grija sau de o teama. 1819 (Iae) (A face sa gaseasca sau) a se gasi o solutzie care pune capat unei situatzii dificile. 20 (Ie) Ashi pune carul in pietre A lua o hotarare nestramutata. 21 (Iae) A se incapatzana. 22 (Ie) A aduce (sau a scoate etc. ceva) (shi) din ~ seaca A realiza a obtzine ceva cu orice pretz depunand toate eforturile trecand peste toate greutatzile. 23 (Ie) A calca (sau a umbla) din ~n~ A face orice pentru a obtzine ceva. 24 (Ie) A calca in ~ seaca A se osteni zadarnic. 25 (Iae) A avea ghinion. 26 (Ie) A numara pietrele A umbla fara treaba fara rost. 27 (Ie) A pune cea dintai ~ A incepe o actziune o lucrare etc. 28 (Ie) A nu (mai) ramane (sau fi sta) ori a nu se (mai) tzine etc. (nici) ~ pe ~ (din ceva) sau (reg) a se alege ~a shi uscata (de ceva sau de cineva) A se distruge complet a nu mai ramane nimic din ceva sau din cineva. 29 (Ie) A nu mai lasa nici ~ peste ~ A nimici. 30 (Ie) A arunca (cu) ~a (sau ~e) (in cineva) A defaima pe cineva. 31 (Cdp fr; ie) A arunca (cu) ~a (sau pietre) in gradina cuiva (sau vecinului) A ataca pe cineva indirect prin aluzii. 32 (Ie) A arunca prima ~ sau a arunca primul ~ra A provoca un conflict. 33 (Iae) A fi sigur k numai ceilaltzi oameni au pacate. 34 (Ie) (Frig sau ger de) crapa pietrele Ger foarte mare. 35 (Ie) (A fi) tare (sau sanatos) k ~ra A fi foarte sanatos shi rezistent. 36 (Ie) A sparge ~a in palma A fi foarte puternic. 37 (Rar; cdp fr; ie) ~ de scandal Motiv de conflict. 38 (Ie) (A fi) ~ (de moara) in casa sau ~ra din casa A fi fata batrana nemaritata considerata k o povara la casa parintzilor. 39 (Ie) A sta ~ pe capul cuiva A constitui o povara pentru cineva in casa cuiva. 40 (Ie) A ridica (sau a duce) ~e de moara A face lucruri foarte grele care depashesc puterile unui om. 41 (Reg; ie) A face (pe cineva) sa manance ~e A supara foarte tare pe cineva. 42 (Ic) ~linte Planta erbacee din familia leguminoaselor cu flori de culoare alba sau albagalbuie care creshte prin padurile din regiunea alpina (Astragalus australis). 43 (Ic) ~capritza Planta nedefinita mai indeaproacare daca este arsa se face k o piatra. 44 (Ics) Dea pietrele (sau pietre) Joc de copii cu mai multe pietre care se arunca in sus shi trebuie sa fie prinse cu dosul palmei Si: dea pietriceaua (11) dea pietricica (11) dea pietrutzele (11) la pietrucele (11). 45 (Reg; ics) Zbarnaiala cu ~a Joc de copii in care se arunca o piatra care trebuie sa zbarnaie prin aer. 46 (Is) Epoca ~ei (sau de ~) Cea dintai shi cea mai lunga perioada din istoria omenirii care a durat sute de mii de ani incepand odata cu desprinderea omului din lumea animala. 47 (Is) ~ filozofala Substantza imaginara despre care alchimishtii credeau k poate transforma orice metal in aur shi argint. 48 (is) ~ pretzioasa (sau scumpa curata semipretzioasa) Mineral cristalizat cu aspect frumos cu culori variate cu duritate mare de valoare care se gaseshte in natura shi se foloseshte de obicei la confectzionarea bijuteriilor. 49 Piesa folosita la unele jocuri de societate confectzionata din piatra (1) sau (pex) din os din lemn etc. 50 (Ivp) Meteorit. 51 (Reg; is) ~ de foc (sau de trasnet) Trasnet. 52 (Irg) Greutate de cantar sau de balantza. 53 (In legatura cu verbele „a bate” „a cadea”) Precipitatzie formata din particule de gheatza care cade atunci cand in interiorul norilor de furtuna exista curentzi ascendentzi puternici Si: grindina. 54 Fiecare dintre particulele de gheatza care formeaza aceasta precipitatzie Si: grindina. 55 (Olt) Legatura de canepa alcatuita din mai multe fuioare. 56 Crusta de saruri minerale depuse in decursul timpului pe peretzii unui vas in care de obicei se fierbe apa sau pe peretzii vaselor unde se pastreaza anumite lichide in special vin sau must. 57 Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se formeaza uneori pe suprafatza dintzilor neingrijitzi Si: detritus tartru. 58 (Cu determinari care arata organul in care se formeaza) Calcul. 59 (Pex) Litiaza. 60 (Pop; ic) ~acra Sulfat dublu de aluminiu shi de potasiu Si: alaun (2). 61 (Ic) ~(de)pucioasa Sulf sub forma de bucatzi. 62 (Pop; ic) ~devar Carbonat de calciu. 63 (Irg) ~ashoricelului Arsenic. 64 (Pop) ~vanata (sau reg; ~mierie) Sulfat de cupru hidratat. 65 (Pop; ic) ~aiadului sau (inv) ~infernala Azotat de argint topit shi turnat in forme. 66 (Reg) ~detzipirig Clorura de amoniu.

PIÁTRA pietre s. f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice roca solida dura shi casanta raspandita la suprafatza sau in interiorul pamantului; (shi la pl.) fragment de dimensiuni shi de forme diferite dintro astfel de roca; p. ext. material fabricat pe cale artificiala pentru a inlocui cu diverse intrebuintzari roca naturala. ◊ Loc. adj. De piatra = a) neclintit; incremenit; b) greu; c) nesimtzitor insensibil; p. ext. rau. ◊ Expr. A scoate (sau a aduce etc. ceva) (shi) din piatra (seaca) = a face a realiza a obtzine etc. (ceva) cu orice pretz depunand toate eforturile trecand peste toate greutatzile. A pune cea dintai piatra = a incepe a initzia o actziune o lucrare etc. Piatra in (sau din) casa = fata nemaritata (considerata de unii k o povara pentru familie). A sta piatra pe capul cuiva = a constitui o greutate o povara pentru cineva. A calca in piatra seaca = a se osteni zadarnic a nui merge bine in ceea ce face a avea ghinion. Ashi pune carul in pietre = a lua o hotarare la care nu mai renuntza a ramane ferm in hotararea luata; p. ext. a se incapatzana. Fuge de scapara pietrele = fuge foarte repede. E ger de crapa pietrele = este ger foarte mare. (A fi) tare (sau sanatos) k piatra (sau de piatra) = (a fi) foarte sanatos shi rezistent. A avea (sau a i se pune ai sta cuiva k) o piatra pe inima = a avea un mare necaz a simtzi o mare nelinishte. A (i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o piatra de pe inima (sau de pe suflet de pe cuget) = a (se) elibera de o (mare) grija de o (mare) teama; a gasi o solutzie care sa puna capat unei situatzii dificile. A nu (mai) ramane (sau a fi a sta) ori a nu se (mai) tzine etc. (nici) piatra de piatra (din ceva) = a nu se (mai) alege nimic (din ceva); a se distruge complet. A nu mai lasa (nici) piatra de piatra = a distruge a nimici; a face praf shi pulbere. A numara pietrele = a umbla haimana. A arunca (cu) piatra sau (cu) pietre (in cineva) = a acuza a invinui a defaima (pe cineva). ♦ (La pl.) Numele unor jocuri de copii care se joaca cu pietricele. 2. (In sintagma) Epoca de piatra = prima shi cea mai lunga perioada din istoria omenirii caracterizata prin utilizarea uneltelor de piatra (I 1). 3. (Urmat de determinari care arata felul intrebuintzarea sau modul de prelucrare) Bucata de piatra (I 1) prelucrata; obiect facut dintro astfel de bucata. Piatra de moara. ◊ Piatra litografica = piatra de calcar cu structura foarte fina shi densa care serveshte in litografie la prepararea clisheelor. Piatra de talie = piatra cu forme geometrice regulate cu toate fetzele bine taiate shi cu muchii perfect drepte care serveshte la executarea sau la captushirea unei zidarii. Piatra de incercare = a) roca silicioasa foarte dura folosita la verificarea puritatzii aurului shi a argintului; b) fig. mijloc de verificare a capacitatzii a sentimentelor a valorii cuiva; dovada indiciu marturie. Piatra de temelie (sau fundamentala) = a) piatra care intra in constructzia fundatziei unei cladiri shi care adesea este pusa cu prilejul solemnitatzii care marcheaza inceputul constructziei; b) fig. principiu sau element de baza esentzial. Piatra unghiulara = a) piatra ashezata in coltzul fundatziei unei cladiri; b) fig. element de baza fundamental. Piatra de ascutzit = bucata de gresie taiata special pentru a folosi la ascutzirea unor obiecte taioase; cute. Piatra pretzioasa (sau scumpa nestemata) = mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate foarte mare de valoare deosebita care se gaseshte rar in natura shi se foloseshte de obicei la confectzionarea bijuteriilor. Piatra semipretzioasa = mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate mare relativ putzin raspandit in natura shi intrebuintzat de obicei la confectzionarea bijuteriilor de mai mica valoare. ◊ (Bot.; in compusul) Piatralinte = planta erbacee din familia leguminoaselor cu flori de culoare alba sau albagalbuie care creshte prin padurile din zona alpina (Astragalus australis). 4. Piesa folosita la unele jocuri de societate confectzionata din piatra (I 1) sau p. ext. din os din lemn etc. 5. (Pop.) Meteorit. 6. (Reg.) Greutate (de cantar sau de balantza). 7. Precipitatzie formata din particule de gheatza care cade atunci cand in interiorul norilor de furtuna exista curentzi ascendentzi puternici; p. restr. fiecare dintre particulele de gheatza care formeaza aceasta precipitatzie; grindina. II. P. anal. 1. Crusta de saruri minerale care se depune cu vremea pe peretzii unui vas in care se fierbe apa sau in care se pastreaza lichide. 2. Substantza calcaroasa galbuie sau negricioasa care se formeaza uneori pe suprafatza dintzilor neingrijitzi; tartru. 3. (Med.; de obicei cu determinari care arata organul in care se formeaza) Calcul; p. ext. litiaza. 4. Compuse: (pop.) piatraacra = alaun (de aluminiu shi de potasiu); piatravanata = sulfat de cupru hidratat; piatraiadului = azotat de argint; piatradevar = carbonat de calciu; piatrapucioasa = sulf (in forma de bucatzi). 5. (Min.; in compusul) Piatralunii = varietate de feldspat cu reflexe albastrui folosita k piatra semipretzioasa. Lat. petra.

PIÁTRA pietre s. f. I. 1. (Numai la sg.) Nume generic pentru orice roca comuna raspindita la suprafatza shi in interiorul pamintului in mase continue sau in bucatzi dure solide; (la sg. sau la pl.) fragment dintro astfel de roca. Pe marginea riului ashezat pe o piatra Gingu sta cu capul in pumni uitindusen rostogolirea turbure a apelor. C. PETRESCU S. 55. Iar prin mindrul intuneric al padurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. EMINESCU O. I 85. Gasi pe daci preparatzi pentru o rezistentza puternica aparatzi in cetatzi de piatra. ODOBESCU S. II 280. ◊ (In metafore shi comparatzii) Horia e omul de piatra in care sa concentrat toata taria muntzilor aspri shi stincoshi toata amaraciunea veacurilor de iobagie. BOGZA TZ. 38. Strainul parca nauzea Cuvintele; pe ginduri dus Sta piatra shi tacea. COSHBUC P. I 230. Bade inima de piatra! Ce nu vii la noi vreodata? JARNÍKBIRSEANU D. 143. ◊ Ori (sau cind) cu capul de piatra ori (sau cind) cu piatra de cap se zice cind cineva este pus intro situatzie grea din care oricum ar face tot rau iese. Stapine zise atunci calul deacum inainte ori cu capul de piatra ori cu piatra de cap tot atitai; fii odata barbat shi nutzi face voie rea. CREANGA O. A. 233. Da rau i pe ulitza dtale! Nu potzi face doi pashi fara fi... povestea vorbei: cind cu capul de piatra cind cu piatra de cap. ALECSANDRI T. I 148. Piatra care se rostogoleshte nu prinde mushchi se zice despre omul superficial care incepe de toate shi nu ispraveshte nimic. Piatra in (sau piatra din) casa = fata nemaritata (considerata k o povara pentru familie). Dupa optsprezece ani [fetele] erau socotite pietre in casa fete batrine. PAS Z. I 221. Se simtzea straina impresurata de ostilitatzi piatra in casa. C. PETRESCU C. V. 95. ◊ (In expresii zicatori proverbe) A calca in piatra seaca = a se osteni zadarnic a nui merge cuiva bine. Ashi pune carul in pietre = a lua o hotarire nestramutata. Fuge de scapara pietrele = fuge foarte repede. E ger de crapa pietrele = e ger strashnic. A scoate apa (shi) din piatra (seaca) v. apa (I 1). A scoate bani (shi) din piatra seaca v. sec. A aduce (ceva) shi din piatra seaca v. sec. (A fi) tare (sau sanatos) k piatra sau de piatra = (a fi) foarte sanatos. Sorcova vesela: Peste vara Primavara Sanfloritzi Sa margaritzi K un mar K un par K un fir De trandafir Tare k piatra Iute k sageata. TEODORESCU P. P. 159. A fi de piatra = a fi fara de mila a ramine insensibil. Apa trece pietrele ramin v. ramine. A avea (sau a i se pune ai sta cuiva k) o piatra pe inima = a avea un mare necaz o mare nelinishte a fi ingrijorat. A i se lua (cuiva) o piatra (de moara) de pe inima (sau de pe cuget) = a se elibera de o grija de o teama a gasi sau a primi o solutzie care pune capat unei situatzii grele. Suride k un om caruia i sa luat o piatra de moara de pe cuget. CAMIL PETRESCU O. II 637. A nu (mai) ramine (sau a nu mai lasa) piatra pe piatra = a nu se (mai) alege nimic (din ceva) a distruge (ceva) din temelii; a face praf shi pulbere. A mishca din loc (sau a rasturna) toate pietrele = a face tot posibilul pentru a obtzine ceva. A numara pietrele = a umbla haimana fara capatii; a bate drumurile. A arunca cu piatra (in cineva) = a acuza a invinui (pe cineva). A calca din piatra in piatra = a depune toate eforturile pentru a dobindi ceva. Deai calca din piatran piatra Din strain nui face tata. JARNÍKBIRSEANU D. 203. Piatra filozofala v. filozofala. 2. (In expr.) Epoca de piatra = veche epoca arheologica caracterizata prin utilizarea de catre om a uneltelor de piatra. 3. (Urmat de determinari indicind intrebuintzarea obiectului sau o proprietate esentziala a lui) Bucata de piatra (1) prelucrata; obiect facut dintro astfel de bucata. Piatra cioplita. ◊ Piatra kilometrica v. kilometric. Piatra ponce v. ponce. Piatra litografica = piatra de calcar cu structura foarte fina shi densa care serveshte in litografie la prepararea clisheelor de imprimare. Piatra de incercare = roca silicioasa foarte dura folosita la verificarea puritatzii aurului shi argintului; fig. mijloc de verificare a capacitatzii sau a sentimentelor cuiva; dovada marturie. Piatra de temelie (sau fundamentala) = piatra care intra in constructzia fundamentului unei cladiri; fig. principiu de baza principiu esentzial. Piatra unghiulara = piatra ashezata la coltzul fundatziei unei cladiri; fig. baza fundament. Lucrarile sale in cercul literar... vor ramine k pietre unghiulare care sau ashezat temeliile literaturii noastre. ODOBESCU S. I 329. Piatra de ascutzit = cute. Piatra de moara = fiecare dintre cele doua discuri mari shi grele intrebuintzate la moara pentru macinatul grauntzelor (dintre care una sta pe loc iar cealalta se invirteshte). Era un turn inalt shi ingust cu ferestre mici shi nepotrivite avind jos o portitza boltita caria i slujea de prag o piatra de moara crestata in doua. ODOBESCU S. I 148. La arnaut poruncea Piatra de moaraaducea Cu parale co platea. PASCULESCU L. P. 246. (In metafore shi comparatzii) Rushinea ce io facuse Vasile Baciu i se ashezase pe inima k o piatra de moara. REBREANU I. 35. Pentru baba fata moshneagului era piatra de moara in casa. CREANGA O. A. 178. Piatra pretzioasa (scumpa sau nestemata) = mineral cristalizat cu aspect frumos cu duritate foarte mare de valoare deosebita care se gaseshte foarte rar in natura shi din care se fac bijuterii. Cind e vorba de pietre pretzioase de valoarea acestora orice presupunere este permisa. C. PETRESCU A. 326. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salba SHi parui deaur curge din racla la pamint. EMINESCU O. I 88. Am o piatra nestimata Care noaptea viu luceshte. ALECSANDRI P. A. 44. Piatra semipretzioasa = mineral cristalizat care are un aspect frumos shi se gaseshte relativ frecvent in natura intrebuintzat la confectzionarea bijuteriilor de mica valoare. 4. Material pietros fabricat pe cale artificiala avind diferite intrebuintzari. Piatra de mozaic. ▭ Intre muntzii cu granitul sur Arieshul shoseaua shi linia ingusta a trenului sherpuiesc impletinduse cu poduri de piatra. C. PETRESCU S. 225. 5. Piesa la jocul de domino shi la alte jocuri confectzionata din piatra (1) os sau lemn. 6. (Popular) Aerolit meteorit. Piatra cazuta din cer. 7. (Adesea in constructzii cu verbele «a bate» sau «a cadea») Grindina. A mai avut sarmanul shi pacatul k la batut piatra shi na putut stringe mai nimic de pe cimp. BUJOR S. 161. Batea piatra holdele apoi pe ale lui le amesteca cu pamintul. ISPIRESCU L. 206. II. 1. (Popular) Crusta de saruri minerale care se depune cu vremea pe peretzii unui vas in care se fierbe apa. ◊ Piatra de vin = crusta de saruri minerale depuse pe peretzii butoaielor in care se pastreaza must sau vin. 2. Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune uneori pe coroana dintzilor; tartru. 3. (Nume popular dat unor substantze chimice; numai in compuse) Piatraacra = alaun de potasiu v. alaun; piatravinata = sulfat de cupru v. sulfat. Negustor de bacan... piatravinata... salcie fumuri shi alte otravuri. CREANGA P. 112; piatravitriolica = sulfat feric v. sulfat; piatraiadului = azotat de argint v. azotat; piatradevar = carbonat de calciu; piatrapucioasa = sulf in forma de bucatzi; piatrasulimanului = numele pietrei din care se prepara un fel de suliman. 4. (Med.) Calcul¹. Piatra la rinichi. Piatra la ficat. Pronuntzat: pia.

PIÁTRA piétre f. 1) Roca dura raspandita la suprafatza sau in interiorul pamantului avand diferite intrebuintzari. ◊ Epoca de ~ perioada din istoria omenirii caracterizata prin confectzionarea uneltelor shi armelor din piatra. Epoca pietrei cioplite paleolitic. Epoca pietrei shlefuite neolitic. ~ abraziva roca foarte dura intrebuintzata la confectzionarea abrazoarelor. ~ ponce v. PONCE. ~ de mozaic amestec de minerale maruntzite intrebuintzat la confectzionarea mozaicurilor. ~ litografica roca sedimentara de calcar folosita in litografie pentru confectzionarea clisheelor. ~ de incercare a) roca foarte dura intrebuintzata pentru controlarea puritatzii aurului shi a argintului; b) mijloc de control al capacitatzii morale shi/sau fizice ale unei persoane. ~ pretzioasa (sau nestemata scumpa rara) mineral cristalizat transparent stralucitor de mare valoare intrebuintzat pentru confectzionarea bijuteriilor shi a altor podoabe. ~ semipretzioasa mineral cristalizat avand o valoare mai mica decat piatra pretzioasa. ~ filozofala a) substantza miraculoasa care dupa parerea alchimishtilor medievali poate preface toate metalele in aur shi poate vindeca bolile; b) mare descoperire. (A fi) tare k ~a (a fi) foarte rezistent. A avea inima de ~ a fi foarte crud nemilos. A fi de ~ a fi nesimtzitor. A scoate apa shi din ~ seaca a obtzine ceva dorit in orice imprejurari. ~ acra sulfat dublu de aluminiu shi de potasiu; alaun. ~ vanata sulfat de cupru hidratat. ~ de var carbonat de calciu. ~a iadului azotat de argint. ~ pucioasa sulf in forma de bucatzi. 2) Bucata dintro astfel de roca. Cladire de ~. Drum de ~. ◊ ~ de ascutzit cute. ~ de moara fiecare dintre cele doua pietre mari rotunde shi plate ale morii care servesc pentru macinatul grauntzelor. ~ de temelie a) piatra care se pune drept fundament la o constructzie; b) component fundamental shi esentzial pentru ceva. ~ de hotar a) piatra pusa pentru a marca un hotar; b) obiect care delimiteaza separa ceva. ~ kilometrica piatra paralelipipedica care se indica numarul de kilometri de la locul unde este ashezata aceasta pana la o localitate. ~ in casa fata mare nemaritata (statuta) considerata k o povara pentru familie. A pune prima (sau cea dintai) ~ a initzia ceva. A arunca cu ~a in cineva a aduce invinuiri cuiva. A nu lasa (sau a nu ramane) ~ pe ~ a distruge pana in temelie complet. A scula pietrele din somn a se impiedica. A avea (sau a i se pune ai sta cuiva k) o ~ pe inima a se zbuciuma. A i se lua (sau a i se ridica) cuiva o ~ de pe inima (sau de pe suflet) a scapa de o stare sufleteasca apasatoare plina de griji shi de zbucium. Ori cu ~a de cap ori cu capul de ~ oricum ai proceda e tot rau. 3) Strat dur depus pe peretzii vaselor in care se fierbe sau se pastreaza apa. ◊ ~ de vin tartru. 4) Substantza calcaroasa care se depune pe coroana dintzilor; tartru dentar; detritus. 5) med. Concretziune formata din saruri in unele organe interne (ficat rinichi etc.); calcul. 6) Fiecare dintre piesele jocului de domino sau ale altor jocuri de societate. 7) pop. Precipitatzii atmosferice sub forma unor bucatzele de gheatza (provenite prin inghetzarea picaturilor de ploaie); grindina. [G.D. pietrei; Sil. pia] /<lat. petra

*PIATRA s.f. (Mold. TZR Ban.) Grindina. A: Pre multe locuri au cazut smida (peatra). URECHE. SHi piatra pre multe locuri au cazut. N. COSTIN. B: SHi trimise Dumnezeu ploaie cu piatra shi cu fulgere. CRON. 1687 32^r. C: Grando. Ploaia cu piatra. Kö essö. LEX. MARS. 211. Etimologie: lat. petra. Cf. s m i d a.

piatra f. 1. corp dur shi solid ce serva la cladire; 2. cremene sau alt corp solid de aceeash natura: a arunca pietre; 3. grindina: bate piatra; 4. fig. shi fam. piatra in casa fata de maritat; 5. gramada de nisip de pietrish ce se formeaza in bashica udului; 6. nume de minerale: piatra acra alaun; piatra de var carbonat de calce; piatra iadului nitrat de argint cu care se serva in chirurgie spre a arde carnea; piatra scumpa mineral de un pretz mare k diamantul rubinul etc.; piatra vanata sulfat de cupru. [Lat. PETRA].

pĭátra V. peatra.

Piatra f. pisc al Carpatzilor in jud. Prahova: 2225 m.

Piatra lui Craiu f. pisc in jud. Muscel: 2180 m.

PiatraCraiului (Királykö) n. massiv in muntzii Barsei cu un aspect prapastios: 2441 m.

PiatraNeamtzu f. orash in Moldova intre muntzi: 31.000 loc. cap. jud. Neamtzu. Comertz de cherestele.

PietreleDoamnei f. pl. V. Rarau.

PiuaPetrii f. sat in judetzul Ialomitza cu un mic port pe Dunare: 1690 loc.

Varfupietrii n. pisc al Godanului.

peátra (est) f. pl. petre shi pĭátra (vest) f. pl. pĭetre shi pĭetri (lat. petra d. vgr. pétra; it. pietra sic. petra pv. peira fr. pierre sp. piedra pg. pedra. V. petros). Corp natural dur care se afla in pamint shi care lipit cu tencuĭala serveshte la facut zidurĭ: casa de peatra (V. caramida). Bucata de peatra: a arunca cu petre a arunca o peatra (V. bolovan). Grindina; bate peatra cade peatra a dat peatra ploŭa cu peatra (ploŭa cu petre ar insemna k cad din cer petre minerale nu bobitze de gheatza). Calculĭ (V. calcul). Pĭesa de la jocu numit domino shi care poate fi de peatra de os orĭ de altceva. Fig. Fata care vreĭ s’o maritzĭ k sa te scapĭ de ĭa shi care pina atuncĭ tzi se pare k e o greutate (o peatra) pe tine. Peatra fundamentala lucru foarte important principiŭ esentzial. Inima de peatra inima petroasa inima de om nesimtzitor crud. Peatra cazuta din cer acrolit. A tzi se lua o peatra de pe inima a scapa de o mare suferintza morala de o mare opresiune. A scoate banĭ din peatra seaca a cishtiga banĭ chear in imprejurarile cele maĭ grele. Prov. Peatra care se rostogoleshte nu prinde mushchĭ acela careshĭ schimba des conditziunea profesiunea saŭ locu n’ajunge la bogatzie. Peatra acra alun sulfat de aluminiŭ. Peatra filosofala V. filosofal. Peatra de incercare peatra neagra foarte dura de incercat auru (V. lidita). Fig. Nenorocirea e peatra de incercare a prieteniiĭ la nenorocire se cunoashte prietenu. Peatra de var carbonat de calce. Peatra ĭaduluĭ saŭ peatra infernala azotat de argint de care se servesc chirurgiĭ k sa arda ranile. Peatra ponce púmice. Peatra scumpa saŭ pretzioasa gema (diamant rubin shi alte minerale care se poarta k ornament). Peatra vinata sulfat de cupru chiclaz de coloare albastra.

piátra (piatra) s. f. g.d. art. piétrei; pl. piétre

piátra s. f. (sil. tra) g.d. art. piétrei; pl. piétre

piatra pl. pietre

piatra pietre.

pietre (v. piatra)

PIÁTRA s. 1. v. roca. 2. (GEOL.) piatradevar v. calcar; piatra ponce = spumademare (inv.) piatra spumoasa. 3. (MIN.) piatra pretzioasa = nestemata piatra rara piatra scumpa (inv.) stema; piatra rara v. piatra pretzioasa; piatra scumpa v. piatra pretzioasa. 4. (reg.) rashnitoare. (~ de moara.) 5. piatra funerara = (prin Ban.) zleaman. 6. piatra de vin v. tartru. 7. v. tartru. 8. v. calcul. 9. v. calculoza. 10. v. grindina.

PIÁTRA s. v. aerolit greutate meteorit.

piatra s. v. AEROLIT. GREUTATE. METEORIT.

PIATRA s. 1. (GEOL.) roca (inv.) stinca. (O ~ dura.) 2. (GEOL.) piatradevar = calcar (reg.) babitza; piatra ponce = spumademare (inv.) piatra spumoasa. 3. (MIN.) piatra pretzioasa = nestemata piatra rara piatra scumpa (inv.) stema; piatra rara = nestemata piatra pretzioasa piatra scumpa (inv) stema; piatra scumpa = nestemata piatra pretzioasa piatra rara (inv.) stema. 4. (reg.) rishnitoare. (~ de moara.) 5. piatra funerara = (prin Ban.) zleaman. 6. (MED.) detritus tartru. (~ dentara.) 7. (MED.) calcul concretziune. (~ la rinichi.) 8. (MED.) calculoza litiaza. (Sufera de ~ renala.) 9. (MET.) grindina (Transilv. shi Bucov.) gheatza (inv.) smida. (A batut ~ peste semanaturi.)

CANTARULPIÉTRELOR s. v. buhai coinac.

FRUNZEDEPIÁTRA s. pl. v. spanacporcesc.

PIATRA SPUMOÁSA s. v. piatra ponce spumademare.

PIATRAMIERÍE s. v. calcantit sulfat de cupru.

cintarulpietrelor s. v. BUHAI. COINAC.

frunzedepiatra s. pl. v. SPANACPORCESC.

piatra spumoasa s. v. PIATRA PONCE. SPUMADEMARE.

piatramierie s. v. CALCANTIT. SULFAT DE CUPRU.

piátra (piétre) s. f. 1. Fragment de roca dura. 2. Calcul litiaza. 3. Grindina. Mr. megl. katra. Lat. petra (Pushcariu 1303; CandreaDens. 1371; REW 6445) cf. it. pietra prov. peira fr. pierre sp. piedra port. pedra. Der. pietrar (var. petrar) s. m. (cioplitor in piatra; peshte de riu Aspre zingel; pasare Saxicola oenanthe); pietrean s. m. (locuitor al orashului PiatraNeamtz; pasare Saxicola oenanthe); pietrarie s. f. (cariera de piatra; meseria pietrarului; bijuterie cu pietre pretzioase); pietricele s. f. pl. (joc de copii); pietrish (var. petrish) s. n. (piatra marunta prund); pietroi s. m. (piatra mare stinca); pietros (var. petros) adj. (cu piatra; dur tare; rece nemilos; varietate de cireshe); pietroshel s. m. (cinepar Cannabina Krameri); pietrui vb. (a pava); pietruri s. f. pl. (produse chimice in general; unguent); impietri vb. (a hotarnici; a uimi a ului); impietrosha vb. (a intari). Pietros (mr. kitros) poate reprezenta direct lat. petrōsus (Pushcariu 1317; CandreaDens. 1372) cf. it. pietroso.

piátra pietre s.f. 1. Grindina: „Cand cade piatra este bine sa scotzi afara cociorva shi lopata cu care bagi painea in cuptor shi atunci grindina va inceta” (Lenghel 1979: 11). 2. Stanca roca. 3. (min.) Piatra salbatica piatra fara zacaminte sterpa fara valoare; referitor la zacamintele extrase din exploatarile miniere maramureshene. 4. Piatra vanata „sulfat de cupru”. Solutzie cu care se stropesc pomii shi vitzadevie contra daunatorilor. ♦ (top.) Piatra SHoimului stanca situata in Muntzii Ignish la nord de Baia Mare de unde izvoreshte paraul Videanul Mare afluent al Sasarului; Piatra Virgina stanca izolata situata la nord de Baia Mare in Muntzii GutaiTZiblesh cu acces de pe Valea Roshie; Piatra Talharului stanca situata la nord de Baia Mare pe creasta unui deal vizibila din cartierul Sasar; in apropiere se afla shi o grota sapata in stanca despre care legenda spune k era folosita de haiducul Pintea; Piatra Handalului stanca izolata situata in apropiere de Nistru in Muntzii GutaiTZiblesh; Piatra Roshie stancarie de coloane sculptate de intemperii inalta de catziva zeci de metri situata la ieshirea din SHurdeshti spre Cavnic; Piatra Pintii stanca de calcar din categoria klippelor pienine situata in apropiere de loc. Poiana Botizei. Lat. petra „stanca piatra” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA) < vgr. pétra (Scriban).

piátra pietre s.f. Grindina: „Cand cade piatra este bine sa scotzi afara cociorva shi lopata cu care bagi painea in cuptor shi atunci grindina va inceta” (Lenghel 1979: 11). Lat. petra.

PIETRE PRETZIOASE SHI SEMIPRETZIOASE. Subst. Piatra pretzioasa piatra nobila piatra scumpa piatra nestemata; nestemata; gema; camee; piatra semipretzioasa. Acvamarin; agat; ametist; andaluzit; beril; briliant; calcedonie; carneol; chihlimbar ambra galbena; coral margean; corindon; cornalina; crisoberil; crisolit; crisopraz; cristal cristal de stinca; cuartz; diamant adamant (pop.); disten cianit; gagat; granat; heliotrop; hiacint; jad jadeit; jasp; lapislazuli lapis lazurit; malahit; matostat; nefrit; opal; perla margaritar margarit; onix; peruzea turcoaza (livr.); rubin balash (inv.); rumanit; safir; sardiu; sardonix; smarald; sidef nacru; spinel; titanit ofen; topaz; turmalina rubelit; vezuvian idocraz; zircon. V. bijuterie mineral podoaba roca.

pietre cu fatzete (engl.= faceted boulder f. pebble) → dreikanter.

rauri de pietre (pl.) → periglaciar.

piátra pietre s. f. Nume generic pentru orice roca solida. Este simbolul temeliei shi al tariei Bisericii intemeiate de Iisus Hristos care este „piatra din capul unghiului” (Ps. 117 22; Mat. 21 42). ◊ Piatra funerara = dala paralelipipedica sau trapezoidala care se ashaza deasupra unui mormant; gisant. Din lat. petra.

CETATEA DE PIATRA v. Chioar.

GUTTA CAVAT LAPIDEM NON VI SED SAEPE CADENDO (lat.) picatura gaureshte piatra nu prin fortza ci prin continua ei cadere Ovidiu „Ex Ponto” IV 10 5. Vointza staruitoare invinge cu timpul orice obstacol.

PADUREA DE PIATRA (SHI LIN) formatziuni stancoase izolate sau grupate sub forma unor piloni inaltzi de c. 30 m situate intro regiune carstica din S Chinei (prov. Yunnan) la c. 120 km SE de orashul Kumming. Este una dintre cele mai spectaculoase „paduri de piatra” extinsa pe c. 260 km² care a luat nashtere in urma actziunii erozive a apelor din precipitatzii asupra rocilor carstice stancile rezultate capatand forme ciudate cum sunt leul uriash bivolul rinocerul pasarea Phoenix sh.a. Este cea mai mare shi cea mai spectaculoasa padure de piatra de pe Glob. Turism.

PIATRA com. in jud. Teleorman situata in Campia Boianului pe stg. vaii Calmatzui; 3.674 loc. (2003). Moara de cereale (1900). Biserica Sf. Gheorghe (1839).

PIATRA ALTARULUI stanca singuratica sub forma unui pilon cu abrupturi accentuate reprezentand un martor de eroziune situata in mtzii Giurgeu alcatuita din calcare mezozoice. Domina valea Bicazului in chei. Alt.: 1.200 m. Alpinism.

PIATRA ARSA varf in E masivului Bucegi. Alt.: 2.071 m. Cabana turistica la 1.950 m alt.

PIATRA CLOSHANILOR varf in mtzii Mehedintzi la V de Motru alcatuit din calcare jurasice. Alt.: 1.421 m. Forme carstice. Rezervatzie naturala inclusa in parcul natzional DormogledValea Cernei; paduri de fag cu exemplare de alun turcesc poiana cu narcise pe stancarii tufishuri de liliac. In cadrul rezervatziei se afla shi peshterile Closhani shi Cioaca cu Brebenei.

PIATRA CRAIULUI masiv muntos in E Carpatzilor meridionali in SV depr. Brashov intre valea Barsei la N culoarul BranRucar la E shi valea Dambovitzei la V; alcatuit din calcare jurasice shi conglomerate cretatice. Alt. max.: 2.238 m (vf. La Om sau Piscul Baciului). Are aspectul unei creste inalte orientata NESV lunga de 25 km. Forme carstice (peshteri chei doline lapiezuri sh.a.); o mare suprafatza de grohotish pe latura de E. Prezinta mai multe varfuri ascutzite (La Om TZimbalu Mic 2.198 m Turnu 1.923 m sh.a.) forme insolite rezultate in urma actziunii de eroziune (hornuri trene deluvioproluviale) shi o suita de trepte numite „braie” sau „politze” structurale. Inclusa in Parcul natzional P.C. (14.800 ha) care cuprinde shi un complex de chei din culoarul RucarBran (cheile Brusturelui cheile Dambovitzei cheile Dambovicioarei cheile Ghimbavului sh.a.). In cadrul parcului se afla o rezervatzie naturala complexa floristica shi faunistica cuprinzand diverse raritatzi floristice printre care garofitza Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) endemism strict local omagul macul galben sangele voinicului sh.a. Tot aici se gasesc numeroase plante ocrotite k de pilda floarea de coltzi smirdarul bulbucul de munte sh.a. relicte glaciare (Ligularia sibirica) shi alte plante rare. Fauna este abundenta specialishtii considerand k aici se afla una dintre cele mai mari concentrari de urs brun lup shi ras din Europa ceea de a determinat includerea Parcului natzional P.C. in programe speciale de cercetare. Se mai intalnesc shi cocoshul de munte capra neagra acvila de stanca sh.a. specii ocrotite de lege. Printre formele carstice se remarca Cerdacul Stanciului (o arcada cu diametrul de 8 m) avenul Vladushca avenul de sub varful Grind. Alpinism; importantza turistica.

PIATRA CRAIVII inaltzime (1.083 m) situata in hotarul satului Craiva (com. Cricau jud. Alba) pe varful careia au fost descoperite urmele unei cetatzi shi o ashezare dacica (sec. 2 i. Hr.1 d. Hr.).

PIATRA GOZNEI varf in mtzii Semenic alcatuit din shisturi cristaline reprezentand alt. max. a acestora (1.447 m).

PIATRA MARE masiv muntos cu marginile abrupte (sinclinal suspendat) alcatuit din conglomerate shi calcare situat in grupa mtzilor Barsei separat de Postavarul prin valea Timishului. Fenomene carstice. Alt. max.: 1.843 m (vf. Piatra Mare). Obiective turistice (piste de schi cascada Tamina cascada „SHapte scari”).

PIATRA NEAMTZ 1. Lac de acumulare construit pe cursul inferior al Bistritzei in amonte de municipiul Piatra Neamtz; 240 ha; vol. 10 mil. m³. A fost dat in folosintza in 1963. 2. Municipiu reshed. de jud. Neamtz situata in NV depr. CracauBistritza pe valea Bistritzei la poalele culmilor Cozla Pietricica shi Cernegura; 111.488 loc. (2003). Statzie de c. f. Nod rutier. Termocentrala; hidrocentrala (11 MW) intrata in functziune in 1965. Constr. de utilaj greu de utilaje shi piese de schimb pentru agricultura de utilaje pentru ind. firelor shi fibrelor sintetice pentru ind. forestiera sh.a. Fabrici de mobila cherestea parchete celuloza shi hartie tricotaje confectzii mat. de constr. produse alim. Teatrul Tineretului (din 1959) complexul muzeal judetzean Neamtz (fondat 1934) cu sectzii de arheologie istorie arta etnografie. Muzeu de arta muzeu de etnografie muzeu de shtiintzele naturii (fondat 1960) Muzeul memorial „Calistrat Hogash” (fondat in 1969). Festival internatzional anual de teatru (din 1985). Parcul Cozla (sfarshitul sec. 19). Statziunea de cercetari „Stejaru” a Universitatzii din Iashi. Importante locuri fosiliere (Cozla Pietricica Cernegura) cu peshti fosili din Oligocen. Monumente: ruinele cetatzii getodacice de la Batca Doamnei; Curtea domneasca a lui SHtefan cel Mare (1491); biserica Sf. Ioan Botezatorul ctitorie a lui SHtefan cel Mare construita intre 15 iul. 1497 shi 11 nov. 1498 cu fatzada bogat decorata cu caramizi aparente smaltzuite in diferite tonalitatzi de galben shi verde in alternantza cu discuri de ceramica smaltzuita; Turnulclopotnitza sau Turnul lui SHtefan (1499) cu un ceas cu patru cadrane montat in 1920; bisericile Sf. Parascheva (ante 1618) BunaVestire (1740 renovata in 1828 cu pridvor adaugat in 1915) Sf. Gheorghe (1832) Trei Ierarhi (18371847) Sf. Parascheva (19951996); Casa Paharnicului (1835) casa lui Calistrat Hogash (1880). Prima mentziune documentara apare (KamenaPiatra) la sfarshitul sec. 14. In 1446 ashezarea este consemnata k avand o Curte domneasca shi o biserica iar in 1453 capata statut de targ domnesc. La sfarshitul sec. 17 localit. Piatra figura k orash. In 1859 toponimul Piatra sa adaugat la cel de Neamtz pentru al deosebi de late localitatzi cu acelashi nume. Declarat municipiu la 17 febr. 1968. Important centru turistic al Moldovei centrale. Rezervatzie geologica (Caldarile de pe Cozla numite shi Caldarile Urieshilor).

PIATRA OLT orash in jud. Olt situat in N C. Romanatzi; 6.191 loc. (2003). Nod de c. f. Depou. Ateliere de reparat vagoane de c. f. Intreprinderi de confectzii metalice de prefabricate din beton shi de produse alim. In arealul satului Enosheshti au fost descoperite vestigiile unui castru roman (sec. 23) din cadrul sistemului roman de fortificatzii Limes Alutanus in perimetrul caruia sau gasit 152 de denari emishi intre anii 81 shi 217. Declarat orash la 18 apr. 1989. Biserica Sf. Nicolae (1862) in satul Criva de Sus.

PIATRA ROSHIE cetate dacica de piatra din mtzii Orashtiei in apropiere de Sarmizegetusa datand din sec. 1 i. Hr. Ishi inceteaza existentza o data cu cucerirea romana (106 d. Hr.).

PIATRA SHOIMULUI com. in jud. Neamtz situata in depr. CracauBistritza pe dr. raului Bistritza; 8.601 loc. (2003). Centru de ceramica populara (Poieni). Pana la 1 ian. 1965 satul shi com. P.SH. sau numit Calu. Biserica de lemn Sf. Ioan Teologul (17911792) in satul P.SH.

PIETRELE DOAMNEI stanca zvelta in masivul Rarau alcatuita din calcare mezozoice de forma unei prisme triunghiulare k rezultat al eroziunii diferentziale. Lipsita de vegetatzie. Declarata monument al naturii. La baza ei apar plante rare k ochii shoricelului papucul doamnei floarea de coltz sh.a.

a nu lasa piatra pe piatra expr. a distruge din temelii a distruge complet.

a ramane stana de piatra / trasnit expr. a nu mai putea schitza nici un gest (de uimire sau de groaza).

a stoarce apa din piatra seaca expr. a realiza un lucru imposibil.

Crucea de Piatra expr. (inv.) fost cartier bucureshtean al prostituatelor situat in perimetrul DudeshtiVitanNerva Traian.

ger de crapa pietrele expr. temperatura foarte scazuta foarte frig.

la o aruncatura / azvarlitura de batz / piatra (de ceva) expr. aproape nu departe (de ceva).

Piatra Cracanata expr. (glum.) monumentul Arcul de Triumf din Bucureshti.

pietre s. f. pl. 1. joc de remi. 2. (tox.) cocaina.

tare k piatra / k fierul / k otzelul expr. (d. oameni) sanatos viguros robust.