PETÁLA petale s. f. Element component al corolei unei flori provenind dintro frunza modificata divers colorata. Din fr. petale.

petala sf [At: CAIET 77^r{}/23 / V: (rar) petal / Pl: ~le / E: fr pétale] Fiecare dintre frunzishoarele modificate care alcatuiesc corola unei flori.

PETÁLA petale s. f. Fiecare dintre frunzishoarele modificate care alcatuiesc corola unei flori. Din fr. pétale.

PETALA petale s. f. Fiecare dintre partzile albe sau colorate care alcatuiesc corola unei flori. Petalele suave ale trandafirilor. BOGZA C. O. 267. Fluture mic intro lucire deasfintzit Sa nentimpine din tzarina grabit Cu rugina pe albastre aripioare K o veshteda petala de cicoare. TOPIRCEANU B. 44.

PETÁLA s.f. Fiecare dintre partzile care formeaza corola unei flori. [< fr. pétale cf. gr. petalon].

PETÁLA s. f. fiecare dintre frunzishoarele modificate care formeaza corola. (< fr. pétale)

PETÁLA ~e f. Fiecare dintre frunzulitzele metamorfozate din care consta corola unei flori. /<fr. pétale

petala f. Bot. fiecare din partzile ce compun corola unei flori.

*petála f. pl. e (fr. pétale m. d. vgr. pétalon foaĭe. V. peteala). Bot. Frunza din care se compune carola floriĭ.

petal sm vz petala

petála s. f. g.d. art. petálei; pl. petále

petála s. f. g.d. art. petálei; pl. petále

PETÁLA s. (BOT.) foaie. (~ a unei flori.)

PETALA s. (BOT.) foaie. (~ a unei flori.)