opțiuni
  • info

11 definiții pentru pesimist (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PESIMÍST, -Ă, pesimiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană predispusă la pesimism; adept al pesimismului filosofic. 2. Adj. Care manifestă pesimism, care se bazează pe pesimism; care aderă la pesimism. – Din fr. pessimiste, germ. Pessimist.

pesimist, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~iști, ~e / E: fr pessimiste, ger Pessimist] 1-6 smf, a (Persoană) care manifestă pesimism (1, 3-4). 7 a Care se bazează pe pesimism (2). 8-9 smf, a (Adept) al pesimismului (2).

PESIMÍST, -Ă, pesimiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană predispusă la pesimism; adept al pesimismului filozofic. 2. Adj. Care manifestă pesimism, care se bazează pe pesimism; care aderă la pesimism. – Din fr. pessimiste, germ. Pessimist.

PESIMÍST1, -Ă, pesimiști, -ste, adj. (În opoziție cu optimist) Format în spiritul pesimismului filozofic; (despre oameni) deprimat, predispus la pesimism. Unii critici de altădată au așezat pe marele poet Mihai Eminescu între scriitorii pesimiști. SADOVEANU, E. 76. Și dacă de la «Viața», «Împărat și Proletar», «Înger și demon», Eminescu a ajuns la «Glosă», care-i în genul pesimist al lui Lenau, aceasta e de bună seamă influența «micilor mizerii». IONESCU-RION, C. 89.

PESIMÍST, -Ă adj. 1. Referitor la pesimismul filozofic. 2. Care manifestă pesimism, predispus la pesimism. ♦ Care denotă, trădează pesimism. // s.m. și f. Adept al pesimismului. [Cf. fr. pessimiste].

PESIMÍST, -Ă I. adj. predispus la pesimism. II. adj., s. m. f. (adept) al pesimismului. (< fr. pessimiste)

PESIMÍST1 ~stă (~ști, ~ste) 1) Care ține de pesimism; propriu pesimismului. Atitudine ~stă. 2) (despre persoane) Care manifestă pesimism; predispus la pesimism. /<fr. pessimiste, germ. Pessimist

*pesimíst, -ă s. (d. lat. péssimus, foarte răŭ). Care vede toate în răŭ. Filoz. Care crede că rău e legea existențeĭ, și decĭ trebuĭe să fie urîtă vĭața. Adj. Spirit pesimist.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pesimíst adj. m., s. m., pl. pesimíști; adj. f., s. f. pesimístă, pl. pesimíste

pesimíst s. m., adj. m., pl. pesimíști; f. sg. pesimístă, pl. pesimíste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Pesimist ≠ optimist

Intrare: pesimist (adj.)
pesimist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pesimist
  • pesimistul
  • pesimistu‑
  • pesimistă
  • pesimista
plural
  • pesimiști
  • pesimiștii
  • pesimiste
  • pesimistele
genitiv-dativ singular
  • pesimist
  • pesimistului
  • pesimiste
  • pesimistei
plural
  • pesimiști
  • pesimiștilor
  • pesimiste
  • pesimistelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pesimist, pesimistăadjectiv

  • 1. Care manifestă pesimism, care se bazează pe pesimism; care aderă la pesimism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: optimist
    • format_quote Unii critici de altădată au așezat pe marele poet Mihai Eminescu între scriitorii pesimiști. SADOVEANU, E. 76. DLRLC
    • format_quote Și dacă de la «Viața», «Împărat și proletar», «Înger și demon», Eminescu a ajuns la «Glosă», care-i în genul pesimist al lui Lenau, aceasta e de bună seamă influența «micilor mizerii». IONESCU-RION, C. 89. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.