8 definitzii pentru perimare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PERIMÁRE perimari s. f. Actziunea de a se perima. V. perima.

PERIMÁRE perimari s. f. Actziunea de a se perima. V. perima.

perimare sf [At: PR. DREPT 808 / Pl: ~mari / E: perima] 1 (Jur) Stingere a unei actziuni a unei cai de atac a unei executari silite in cadrul procesului civil din cauza depashirii termenului legal Si: peremptziune. 2 Ieshire din uz. 3 Invechire. 4 Demodare.

PERIMÁRE perimari s. f. Invechire demodare ieshire din uz. ◊ (Jur.) Stingere a unui proces pentru nelucrare in termenul legal insa numai in fatza instantzei respective; peremptziune. corectata

PERIMÁRE s.f. Faptul de a se perima. [< perima].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

perimáre s. f. g.d. art. perimắrii; pl. perimắri

perimáre s. f. g.d. art. perimarii; pl. perimari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PERIMÁRE s. 1. demodare invechire. (~ unor practici.) 2. (JUR.) peremptziune. (~ unui act de procedura.)

PERIMARE s. 1. demodare invechire. (~ unor practici.) 2. (JUR.) peremptziune. (~ unui act de procedura.)

Intrare: perimare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perimare
  • perimarea
plural
  • perimari
  • perimarile
genitiv-dativ singular
  • perimari
  • perimarii
plural
  • perimari
  • perimarilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

perimare, perimarisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi perima DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.