18 definitzii pentru percica

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PERCÍK percele s. f. (Reg.) Carliontz motz (pe frunte). ♦ Smoc de par pe fruntea cailor. [Var.: perceá s. f.] Din tc. pürçek.

PERCÍK percele s. f. (Reg.) Carliontz motz (pe frunte). ♦ Smoc de par pe fruntea cailor. [Var.: perceá s. f.] Din tc. pürçek.

percik sf [At: ALECSANDRI P. P. 333 / V: ~ciuk ~rici~ / Pl: ~ici / E: tc pürçek cf par1] 1 (Mol) Carliontz la oameni Si: percea (1). 2 Motz1 de pe frunte Si: percea (2). 3 Coada facuta prin impletirea parului Si: percea (3). 4 (Reg; rar) Smoc de par de pe cap la cai Si: percea (4) perciune (4). 5 (Rar) Perciune (1). 6 (Bot; reg; ic) ~cafetei Parulfetei (Adianthum capillusVeneris).

PERCÍK percele s. f. (Mold.) Zuluf de par lasat pe frunte; cirliontz. Smulge 3 fire de par din percica ta. La TDRG. Ilenutzo de la Piatra Cu percica retezata Ceai fermecat lumea toata. ALECSANDRI P. P. 333.

PERCÍK ~éle f. reg. 1) Smoc de par lasat putzin pe frunte; motz. 2) SHuvitza de par care acopera fruntea unui cal; perciune. /<turc. pürçek

percica f. coama de pe fruntea calului. [Cf. perciune].

percík f. pl. ele (din *percea alb. perčé. V. percĭun). Mold. Pop. Pl. Gitze coade de par impletit.

PERCEÁ s. f. v. percica.

percea1 sf [At: ALR II/I 7/514 / Pl: ~cele / E: percica css] 14 Percica (14). 5 (Rar) Perciune.

percea2 [At: CV 1950 nr. 3 36 / Pzi: ~cez / E: nct] (Mun) 12 vtr A (se) pata (12). 34 vtr A (se) murdari. 56 vtr A (se) impestritza. 7 vt Ai face cuiva vanatai prin lovire. 8 vt (Pex) A bate pe cineva. 9 vr (D. femei) A se farda in mod exagerat.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

percík (reg.) s. f. g.d. art. percélei; pl. percéle art. percélele

percík s. f. g.d. art. percélei; pl. percéle

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

percík percéle s.f. (reg.) 1. carliontz motz (pe frunte); smoc de par pe fruntea cailor. 2. coada facuta prin impletirea parului.

perceá percéz vb. I (reg.) 1. a (se) pata a (se) murdari; a (se) impestritza. 2. (refl.; despre femei) a se farda exagerat.

pericík s.f. (reg.) 1. puricaritza (v.). 2. iarbaroshie.

Intrare: percica
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • percik
  • percik
plural
  • percele
  • percelele
genitiv-dativ singular
  • percele
  • percelei
plural
  • percele
  • percelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • percea
  • perceaua
plural
  • percele
  • percelele
genitiv-dativ singular
  • percele
  • percelei
plural
  • percele
  • percelelor
vocativ singular
plural
perciuca
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pericik
  • pericik
plural
genitiv-dativ singular
  • pericele
  • pericelei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

percik, percelesubstantiv feminin

  • 1. regional Carliontz motz (pe frunte). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Smulge 3 fire de par din percica ta. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Ilenutzo de la Piatra Cu percica retezata Ceai fermecat lumea toata. ALECSANDRI P. P. 333. DLRLC
    • 1.1. Smoc de par pe fruntea cailor. DEX '09 DEX '98
      sinonime: perciune
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.