pentaclu - definiție MDN '00 și paradigmă | dexonline

O definiție pentru pentaclu (pl. -ri)

Explicative DEX

PENTÁCLU s. n. talisman în formă de pentagramă. (< fr. pentacle)

Intrare: pentaclu (pl. -ri)

pentaclu (pl. -ri) substantiv neutru

substantiv neutru (N39)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	pentaclu	pentaclul pentaclu‑
nominativ-acuzativ	plural	pentacluri	pentaclurile
genitiv-dativ	singular	pentaclu	pentaclului
genitiv-dativ	plural	pentacluri	pentaclurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „pentaclu”