6 definiții pentru particularistă
Explicative DEX
PARTICULARÍST, -Ă, particulariști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al particularismului1. 2. Adj. Care ține de particularism1, care este caracteristic particularismului1. – Din fr. particulariste.
PARTICULARÍST, -Ă, particulariști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al particularismului1. 2. Adj. Care ține de particularism1, care este caracteristic particularismului1. – Din fr. particulariste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
particularist2, ~ă [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~iști, ~e / E: fr particularist] 1-2 smf, a (Adept) al particularismului1. 3 a Care se referă la particularism1. 4 a Care este caracteristic particularismului1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARTICULARÍST, -Ă adj. Referitor la particularism1, propriu particularismului. // s.m. și f. Partizan al particularismului1. [< fr. particulariste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARTICULARÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al particularismului. (< fr. particulariste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*particularíst, -ă s. (d. particular). Adept al particularizmuluĭ. Adj. Spirit particularist.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
particularíst adj. m., s. m., pl. particularíști; adj. f., s. f. particularístă, pl. particularíste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
particularist, particulariștisubstantiv masculin particularistă, particularistesubstantiv feminin
etimologie:
- particulariste DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.