7 definitzii pentru particica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
particik sf [At: (a. 1672) IORGA S. D. VII 34 / V: ~cea (css) / Pl: ~cele / E: parte + icica] 116 (SHhp) Parte (12 2628 36 5051) (mica). 17 (Reg) Anafura. 18 (Spc; inv) Molecula. 19 (Spc; inv) Particula.
particeá (vest) shi cík (est) f. pl. ele (d. parte orĭ d. lat. *particella de unde shi it. particella shi fr. parcelle. V. particula shi parcela). Parte mica din orĭce: particica de moshie de avere de postav de pine. Bucatzica de prescura care dupa ce s’a taĭat agnetzu se taĭe shi se da credincĭosuluĭ care o cere. V. cest 1 merida tzencushe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
particík s. f. g.d. art. particélei; pl. particéle art. particélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
particík s. f. g.d. art. particélei; pl. particéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
particica cele.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PARTICÍK s. v. anafura molecula.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
particik s. v. ANAFURA. MOLECULA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||