paravan sn [At: CUCIURAN D. 37/19 / V: (reg) ~van parav~ per~^[1] / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr paravent] 1 Perete subtzire sau piesa de mobilier alcatuita de obicei din unul sau mai multe panouri articulate acoperite cu placaj matase carton etc. frumos decorate shi care serveshte pentru a despartzi o anumita portziune dintro incapere. 23 (SHfg) Ceea ce serveshte (sa protejeze sau) sa ascunda. 4 (Fig) Ceea ce mascheaza. 5 (Idt) Aparatoare de metal care se pune in fatza unei sobe a unui camin etc. pentru a feri podeaua de scantei sau de dogoarea focului. 6 (Rar) Parazapada (3). 7 (Rar) Baraj de tabla cu baza in forma de semicerc fixat in pamant in fatza stolurilor de lacuste calatoare. 89 (Mol) Incapere mica intro gospodarie tzaraneasca care serveshte de obicei (k magazie pentru unelte sau) k adapost pentru vite ori pasari Vz chiler polata shopron. 10 Cutie din sfoara impletita pentru prinderea suveicilor la razboiul de tzesut Si: plasa.

PARAVÁN paravane s. n. 1. Piesa de mobilier formata din unul sau mai multe panouri alcatuite de obicei din rame acoperite cu placaj cu pinza cu carton etc. folosita in incaperi k aparatoare contra curentzilor de aer sau pentru a ascunde vederii anumite portziuni din incapere. Un paravan ascundea patul artistului. EMINESCU N. 109. Apoi veseli cua lor prada se pun hotzii zburatori Cind pe mindre paravane de matase diafana Cind pe crengi cind pe bazinuri. ALECSANDRI P. III 87. ◊ (In comparatzii shi metafore sugerind ideea de ascundere de mascare a unui fapt a unei actziuni) Tu cu inima shi mintea poate eshti un paravan Dupa care ea atrage vre un june curtezan. EMINESCU O. I 162. Team ales pe tine de cavaler... Zi mai bine k mai ales de paravan. ALECSANDRI T. 1305. ♦ Perete subtzire de obicei de lemn care desparte sau limiteaza un anumit spatziu dintro incapere. ♦ (Rar) Piesa de decor la teatru. Doua paravane scunde de tot verzi inchipuiesc tzarmurile unei strimtori in care sint cuprinse navele. CAMIL PETRESCU T. II 173. 2. Baraj de tabla cu baza in forma de semicerc fixat in pamint in fatza focarelor de lacuste calatoare.

PARAVÁN s.n. Perete mobil sau fix prin care se desparte o anumita portziune dintro incapere. ♦ (Fig.) Ceea ce impiedica vederea. [Pl. ne nuri. / < fr. paravent].

PARAVÁN s. n. 1. perete mobil sau fix prin care se desparte o anumita portziune dintro incapere. 2. (fig.) ceea ce impiedica vederea. (< fr. paravent)

PARAVÁN ~e n. 1) Panou sau perete subtzire de lemn sau de stofa care izoleaza o parte a unei incaperi de restul spatziului. 2) Obiect care impiedica vederea. 3) fig. Lucru sau persoana care serveshte drept pretext pentru a ascunde un alt lucru sau o alta persoana. /<fr. paravent

paravan n. 1. perete mobil spre a feri de caldura ploaie vant: paravan de camine; 2. fig. sprijin protectziune (= fr. paravent).

*paraván n. pl. e (pol. paravan d. fr. paravent it. paravento care te apara de vint. V. paratrasnet). Mobila care se compune din citeva table de inaltzimea omuluĭ shi care se pot stringe shi serveshte sa te apere de vint dar maĭ des de privirea altuĭa atuncĭ cind nu dispuĭ de o camera aparte. Fig. Scut aparare persoana care primeshte loviturĭ in locu alteĭa saŭ care mascheaza actziunea altuĭa. Pretext de actziune: a te imbogatzi supt paravanu iubiriĭ de popor. Mold. nord. Prelipca polata.

paravan sn vz paravan

paravan sn vz paravan

peravan^[1] sn vz paravan

paraván s. n. pl. paraváne

paraván s. n. pl. paraváne

PARAVÁN s. v. plasa.

PARAVÁN s. v. parazapada.

PARAVAN s. (TEHN.) plasa. (~ la razboiul de tzesut.)

paravan s. v. PARAZAPADA.

paraván (paraváne) s. n. Perete despartzitor piesa de mobilier care separa o portziune dintro incapere. Fr. paravent.