opțiuni
  • info

12 definiții pentru palanchin

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALANCHÍN, palanchine, s. n. (în Orient) Lectică. – Din fr. palanquin.

palanchin [At: NICOLAU, P. 58/16 / Pl: ~e, ~uri, (rar) ~i / E: fr palanquin] (Asr) Lectică.

PALANCHÍN, palanchine, s. n. (Rar) Lectică. – Din fr. palanquin.

PALANCHÍN, palanchine, s. n. Lectică. Colo, sub sicomori tineri. Palanchinul... trece prin papura argintie, Cu perdelele-i de-argint. NEGRUZZI, S. II 132.

PALANCHÍN s.n. 1. Litieră, lectică (în Orient). 2. Țesătură de mătase asemănătoare cu cașmirul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. palanquin].

PALANCHÍN s. n. 1. lectică. 2. țesătură de mătase asemănătoare cu cașmirul. (< fr. palanquin)

PALANCHÍN ~e n. (în unele țări din Orient) Jilț sau pat cu baldahin, purtat de oameni (sau de elefanți, cămile) și folosit ca mijloc de locomoție pentru cei bogați; lectică; litieră. /<fr. palanquin

palanchin n. 1. un fel de litieră obișnuită în India; 2. scaun portativ.

*palanchín n., pl. e (fr. palanquin, d. pg. palanquim, rudă cu scr. palyanka). În extremu Orient, scaun, lectică saŭ hamac purtat de oamenĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

palanchín s. n., pl. palanchíne

palanchín s. n., pl. palanchíne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

palanchin s. v. LECTICĂ. LITIERĂ.

Intrare: palanchin
palanchin1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palanchin
  • palanchinul
  • palanchinu‑
plural
  • palanchine
  • palanchinele
genitiv-dativ singular
  • palanchin
  • palanchinului
plural
  • palanchine
  • palanchinelor
vocativ singular —
plural —
palanchin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palanchin
  • palanchinul
  • palanchinu‑
plural
  • palanchinuri
  • palanchinurile
genitiv-dativ singular
  • palanchin
  • palanchinului
plural
  • palanchinuri
  • palanchinurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

palanchin, palanchinesubstantiv neutru

  • 1. În Orient: lectică, litieră. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: lectică litieră
    • format_quote Colo, sub sicomori tineri. Palanchinul... trece prin papura argintie, Cu perdelele-i de-argint. NEGRUZZI, S. II 132. DLRLC
  • 2. Țesătură de mătase asemănătoare cu cașmirul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.