OTZÉL (2) otzeluri (3) otzele s. n. 1. Aliaj de fier cu carbon (shi cu alte elemente) folosit pentru rezistentza duritatea tenacitatea shi elasticitatea lui. ◊ Loc. adj. De otzel = asemenea otzelului (k tarie rezistentza sau culoare). 2. (La pl.) Diverse sorturi de otzel (1); p. ext. obiecte fabricate din acest aliaj. ♦ (Rar; la pl.) TZinte cuishoare cu capul lat shi stralucitor. 3. (Inv.; la pl.) Mecanism de declanshare la pushtile shi pistoalele de tip vechi alcatuit din cocosh cremene shi amnar; p. ext. pushca pistol arma. ◊ Expr. A fi iute (sau slab) de otzele = a fi iute (sau slab) din fire. Din sl. ocĕlŭ.

otzel sn [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 206/24 / Pl: ~e shi (47) ~uri / E: slv оцѣль] 1 Aliaj de fier carbon shi alte elemente caracterizat prin rezistentza duritate fiabilitate shi elasticitate folosit pe scara larga in industrie. 24 (Ila) De ~ Asemenea otzelului (1) (k tarie) (rezistentza sau) culoare. 5 (Pop; ie) Ai taia gura in fier shi in ~ A vorbi mult shi fara rost. 6 (Lpl) Diverse aliaje de otzel (1). 7 (Lpl) Obiecte fabricate din otzel (1). 8 (Rar; lpl) TZinte cu floarea lata shi stralucitoare. 9 (Reg; lpl) Amnar. 10 (Inv; lpl) Mecanism de declanshare la pushtile shi pistoalele de tip vechi alcatuit din cocosh cremene shi amnar. 11 (Inv; ie) A se duce (sau a ajunge a se trezi) in ~ele pushtii A sta in bataia pushtii. 1213 (Pop; ie) A fi iute (sau slab) de ~e A fi (iute sau) slab din fire. 14 (Pex) Arma.

OTZÉL (2) otzeluri (3) otzele s. n. 1. Aliaj de fier cu carbon (shi cu alte elemente) intrebuintzat pentru rezistentza duritatea tenacitatea shi elasticitatea lui. ◊ Loc. adj. De otzel = asemenea otzelului (k tarie rezistentza sau culoare). 2. (La pl.) Diverse sorturi de otzel (1); p. ext. obiecte fabricate din acest aliaj. ♦ (Rar; la pl.) TZinte cuishoare cu capul lat shi stralucitor. 3. (Inv.; la pl.) Mecanism de declanshare la pushtile shi pistoalele de tip vechi alcatuit din cocosh cremene shi amnar. ◊ Expr. A fi iute (sau slab) de otzele = a fi iute (sau slab) din fire. ♦ P. ext. Arma. Din sl. ocĕlŭ.

OTZÉL (2) otzeluri shi (3 4) otzele s. n. 1. Aliaj de fier cu maximum 175% carbon eventual shi cu alte metale sau metaloizi intrebuintzat pentru rezistentza duritatea tenacitatea elasticitatea lui. Omul salta arma de otzel oxidat in palma. C. PETRESCU C. V. 286. Scoase... din traistai un cutzit deotzel. COSHBUC P. I 231. Am o catzea cu dintzii de otzel shi de ioi da drumul te face mii shi farime. CREANGA P. 90. ◊ Otzelbalot = banda de otzel laminat de sectziune dreptunghiulara cu latzimea shi grosimea de obicei standardizata; se foloseshte la confectzionarea cercurilor de butoaie la ambalarea lazilor etc. ◊ Otzelbeton = otzel in forma de bare rotunde folosit la armaturile elementelor de constructzie din beton armat. ◊ (In metafore shi comparatzii) Ma tzinti cu ochii lui de otzel. SADOVEANU O. I 420. Ramas din totzi singur sub cer de otzel Pe minte ishi simte o noapte adinca. MACEDONSKI O. I 145. Prometheus va shti sa puie in fatza vrajmashului un piept de otzel o vointza de fier. GHEREA ST. CR. II 127. 2. (Numai la pl.) Diverse sorturi de otzel (1); p. ext. obiecte fabricate din acest aliaj (uneori shi din alte metale). SHi el e emirul shi aren tezaur... otzeluri cumplite. MACEDONSKI O. I 142. 3. (Numai la pl.) TZinte cuie mici cu capul lat shi stralucitor. Purtau... chimir cu otzele. ODOBESCU S. I 65. 4. (Invechit numai la pl.) Mecanism de declanshare la pushtile shi pistoalele vechi alcatuit din cocosh cremene shi amnar. Intinde pushca trage otzelele shi vrea sa sloboada. SBIERA P. 229. Satenii aduc acum pushti shi cer sa le prefaca otzelele. I. IONESCU M. 712. El ia pushca sa mampushte Dar sempiedican podele Pushca cade pe otzele. MARIAN S. 5. ◊ Expr. (Rar) A se duce (sau a ajunge a se trezi) in otzelele pushtii = a ieshi a ajunge in bataia pushtii. Ieshi afara... shi te du in otzelele pushtii vreunui vinator. ISPIRESCU L. 209. (Neobishnuit) A fi iute (sau slab) de otzele = a fi iute (sau slab) din fire. Asha sintem noi partea femeiasca... slabe de otzele. ALECSANDRI T. 341. ♦ (Invechit shi arhaizant numai la pl.) Pushca flinta pistol. In lucirile amurgului otzelele oshteanului fulgerau. SADOVEANU O. VII 57. Mai voinice voinicele... Pune mina pe otzele. ALECSANDRI P. II 51.

OTZÉL ~uri n. 1) Aliaj de fier carbon shi alte elemente (crom nichel wolfram etc.) foarte dur rezistent shi elastic de culoare argintiecenushie. ◊ De ~ (sau tare k ~ul) foarte tare foarte rezistent. Bratz de ~ bratz viguros. Vointza de ~ vointza ferma nestramutata. ~ aliat otzel care pe langa carbon mai contzine shi alte elemente (crom nichel etc.). 2) la pl. Varietatzi ale acestui aliaj. /<sl. ocelu

otzel n. 1. fier combinat cu carbon serva la fabricarea armelor tunurilor cutzitelor bricelor shi instrumentelor chirurgicale; 2. pl. cocoshul cu cremenea shi amnarul la o pushca; 3. arma insash: pune mana pe otzele AL.; 4. fig. tarie: o inima de aur shi bratzul de otzel AL. [Slav. OTZĬELŬ (din it. ACCIALE].

otzél n. pl. urĭ k marfa (vsl. ocelŭ shi ocelĭ otzel; sirb. ocilo cute arcer shi ocilj otzel; ceh. ocel; ung. acél d. ven. azzale. V. acioaĭe). Fer combinat cu putzin carbune shi care devine foarte dur pin calire. El e maĭ ushor maĭ maleabil shi maĭ dur de cit feru shi sfaramicĭos. Frintura luĭ prezenta nishte grauntze maĭ micĭ. Din el se fac cutzite brice foarfece capace de ceasornice tunurĭ pushtĭ sabiĭ penitze sh. a. Fig. Bratz de otzel bratz foarte robust. Pl. Otzele mecanizmu unde ĭa foc cartushu’n pushca. A pune mina pe otzele a pune mina pe arme. V. critza.

otzél (aliaj) s. n. (soiuri) pl. otzéluri

otzél (aliaj) s. n. (soiuri) pl. otzéluri

otzel otzele (mecanismul pushtii) shi otzeluri (diferite feluri de otzel).

otzéle (inv.) s. n. pl.

otzéle (tzinte mecanism al pushtii) s. n. pl.

OTZÉL s. (Mold. shi Bucov.) critza. (Bara de ~.)

OTZEL s. (Mold. shi Bucov.) critza. (Bara de ~.)

OTZÉLE s. pl. v. amnar.

otzele s. pl. v. AMNAR.

otzél (otzéluri) s. n. Aliaj de fier cu carbon. Sl. ocelu (Miklosich Slaw. Elem. 34; Cihac II 234; REW 183) cf. sb. cr. ocal slov. ceh. ocel mag. acél. Der. otzele s. f. pl. (cocosh la armele de foc); otzeli vb. (a transforma fierul in otzel; a cali; refl. a trage la masea); otzelarie s. f. (turnatorie); otzelos adj. (de otzel).

OTZEL (< sl.) s. n. 1. Aliaj fiercarbon cu contzinut de 00417% carbon (o. carbon) sau pana la 22% carbon (o. aliat). Elaborarea o. se face in convertizoare shi in cuptoare SiemensMartin sau electrice. Are o larga intrebuintzare in tehnica pentru rezistentza duritatea tenacitatea shi elasticitatea sa. ◊ O. aliat = o. care pe langa carbon contzine o serie de elemente de aliere (crom nichel wolfram vanadiu etc.) pentru a i se imbunatatzi proprietatzile. Se deosebesc o. slab aliate (cu pana la 5% elemente de aliere) shi o. inalt aliate (cu 530% elemente de aliere). ◊ O. rapid = o. cu adaos de wolfram crom shi vanadiu ce devine foarte dur prin tratament termic duritate care se mentzine shi la temperaturi de 500600°C. Se foloseshte la confectzionarea sculelor. ◊ O. inoxidabil = otzel aliat cu crom nichel mangan rezistent la coroziune chiar in medii puternic oxidante shi la temperaturi ridicate. ◊ O. profilat = bare de otzel obtzinute prin laminare shi avand in sectziune forma de patrat triunghi cerc sau a literelor L T I U Z etc. ◊ O.beton = semifabricat de o. folosit la confectzionarea armaturilor elementelor de constructzie din beton armat. Are in general o sectziune circulara mai rar ovala sau in forma de patrat. Se foloseshte shi o.b. cu profil periodic format din bare cilindrice cu patru nervuri longitudinale sau elicoidale forma sub care aderentza la beton este mai buna. ◊ Loc. De otzel = foarte tare. 2. (La pl. in forma otzeluri) Sorturi diferite de o. (1); obiecte fabricate din o. (1). 3. (Inv. shi pop. la pl. in forma otzele) Pushca pistol.

COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SHI OTZELULUI (C.E.C.O.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Bruxelles una din cele trei entitatzi ale Comunitatzii Europene. Fondata prin Tratatul de la Paris din 1951 ishi incepe activitatea in 1952 in scopul formarii unei pietze comune a carbunelui shi a produselor siderurgice in vederea unei repartizari mai judicioase a productziei shi a creshterii productivitatzii muncii in statele membre. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986).

OTZELU ROSHU vechea denumire (intre 8 iun. 1948 shi 15 mai 1992) a orashului Bistra jud. CarashSeverin situat in culoarul depresionar Bistra pe raul omonim; 12.090 loc. (2003). Statzia de c. f. Vechi centru (1796) al metalurgiei feroase (otzel laminate). Produse refractare. Mentzionat documentar in sec. 14 cu numele Bisthere iar in 1699 cu denumirea OhabaBistra. Intre 1925 shi 1945 sa numit Ferdinand iar intre 1945 shi 1948 FerdinandBistra. Declarat orash in 1960. Biserica Sf. Gheorghe (1831).

nervi de fier / de otzel expr. stapanire de sine calm perfect; sistem nervos echilibrat.