opțiuni
  • info

15 definiții pentru oseminte

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSEMÍNTE s. n. pl. Oasele uscate și descărnate ale unei ființe moarte. – Din fr. ossements, lat. ossamenta.

OSEMÍNTE s. n. pl. Oasele uscate și descărnate ale unei ființe moarte. – Din fr. ossements, lat. ossamenta.

oseminte snp [At: NEGULICI / V: (înv) ~mente / E: fr ossements, lat ossamenta] Oase ale unei persoane decedate Si: (înv) mădulare.

OSEMÍNTE s. n. pl. Oase care rămîn după moartea unei ființe. Acolo unde zac osemintele eroilor... s-au adunat oameni mulți. SAHIA, N. 18. Și-n cale-mi, pretutindeni, calc țărnă de morminte sub care zac perdute grămăzi de oseminte. ALECSANDRI, P. II 86.

OSEMÍNTE s.n.pl. Oase de om sau de animal mort. [După fr. ossements, lat. ossamenta].

OSEMÍNTE s. n. pl. oase descărnate ale unei ființe moarte. (< fr. ossements)

OSEMÍNTE n. pl. Totalitate de oase uscate și descărnate ale unei ființe moarte demult. /<fr. ossements, lat. ossamenta

oseminte n. pl. 1. oase de mort; 2. fig. rămășițe muritoare. [Lat. OSSAMENTA].

*oseminte, V. osăminte.

osemente snp vz oseminte corectată

*osămínte n., pl. (lat. ossamenta n. pl.). Oase rămase din scheletele oamenilor saŭ animalelor: asăminte din timpurile preistorice. – Greșit scris oseminte (fr. ossements).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

osemínte s. n. pl.

osemínte s. n. pl.

oseminte pl.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSEMÍNTE s. pl. (înv.) mădulare (pl.).

OSEMINTE s. pl. (înv.) mădulare (pl.).

Intrare: oseminte
substantiv neutru (N90)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • oseminte
  • osemintele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • oseminte
  • osemintelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oseminte, osemintesubstantiv neutru plural

  • 1. Oasele uscate și descărnate ale unei ființe moarte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Acolo unde zac osemintele eroilor... s-au adunat oameni mulți. SAHIA, N. 18. DLRLC
    • format_quote Și-n cale-mi, pretutindeni, calc țărnă de morminte sub care zac perdute grămăzi de oseminte. ALECSANDRI, P. II 86. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.