14 definitzii pentru ortomanesc

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ORTOMANÉSC EÁSCA ortomaneshti adj. (Pop.) De ortoman haiducesc. [Var.: iortomanesc eásca adj.] Ortoman + suf. esc.

ortomanesc ~easca a [At: SHAINEANU D. U. / V: (irg) io~ / Pl: ~eshti / E: ortoman + esc] (Pop) Haiducesc. corectata

ORTOMANÉSC EÁSCA ortomaneshti adj. (In poezia pop.) De ortoman haiducesc. [Var.: iortomanésc eásca adj.] Ortoman + suf. esc.

ORTOMANÉSC ~eásca (~éshti) rar (in poezia populara) Care este caracteristic pentru ortomani; propriu ortomanilor. /ortoman + suf. ~esc

IORTOMANÉSC EÁSCA adj. v. ortomanesc.

IORTOMANÉSC EÁSCA adj. v. ortomanesc.

iortomanesc ~easca a vz ortomanesc

IORTOMANÉSC EÁSCA iortomaneshti adj. (Mai ales in baladele populare) Caracteristic voinicilor haiducilor; haiducesc. V. ortoman. Barbieri k aducea Frumushel k mil radea Lasa chica voiniceasca SHi timpla iortomaneasca. PASCULESCU L. P. 212. K sus la munte la plai Este piinea voiniceasca SHi leafa iortomaneasca. SHEZ. III 216.

iortomanesc a. haiducesc vitejesc: este painea voiniceasca shi leafa iortomaneasca POP.

ĭortomán k adj. shi s. (cp. cu turc. ĭurtmak shi ĭortmak a alerga in trap a hoĭnari shi man k’n girtoman hotzoman). Vest P. P. Puternic voĭnic (GrS. 1937 247). In Serbia ĭoltoman in Arg. (Lung. 71) hartoman in est ortoman. K adj. anésc de ĭortoman; k adv. anéshte. V. lotroman.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ortomanésc (pop.) adj. m. f. ortomaneásca; pl. m. shi f. ortomanéshti

ortomanésc adj. m. f. ortomaneásca; pl. m. shi f. ortomanéshti

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

iortomanésc adj. m. (inv.; despre haiduci) haiducesc vitejesc.

Intrare: ortomanesc
ortomanesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ortomanesc
  • ortomanescul
  • ortomanescu‑
  • ortomaneasca
  • ortomaneasca
plural
  • ortomaneshti
  • ortomaneshtii
  • ortomaneshti
  • ortomaneshtile
genitiv-dativ singular
  • ortomanesc
  • ortomanescului
  • ortomaneshti
  • ortomaneshtii
plural
  • ortomaneshti
  • ortomaneshtilor
  • ortomaneshti
  • ortomaneshtilor
vocativ singular
plural
iortomanesc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iortomanesc
  • iortomanescul
  • iortomanescu‑
  • iortomaneasca
  • iortomaneasca
plural
  • iortomaneshti
  • iortomaneshtii
  • iortomaneshti
  • iortomaneshtile
genitiv-dativ singular
  • iortomanesc
  • iortomanescului
  • iortomaneshti
  • iortomaneshtii
plural
  • iortomaneshti
  • iortomaneshtilor
  • iortomaneshti
  • iortomaneshtilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ortomanesc, ortomaneascaadjectiv

  • 1. popular De ortoman. DEX '09 DLRLC
    sinonime: haiducesc
    • format_quote Barbieri k aducea Frumushel k mil radea Lasa chica voiniceasca SHi timpla iortomaneasca. PASCULESCU L. P. 212. DLRLC
    • format_quote K sus la munte la plai Este piinea voiniceasca SHi leafa iortomaneasca. SHEZ. III 216. DLRLC
etimologie:
  • Ortoman + sufix esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.