8 definiții pentru orientație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORIENTÁȚIE, orientații, s. f. (Înv.) Orientare. [Pr.: -ri-en-] – Din fr. orientation.
ORIENTÁȚIE, orientații, s. f. (Înv.) Orientare. [Pr.: -ri-en-] – Din fr. orientation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
orientație sf [At: IORGA, L. II, 91 / V: (iuz) ~iune / P: ~ri-en~ / Pl: ~ii / E: fr orientation] (Îvr) 1-2 Orientare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIENTÁȚIE s. f. (Învechit) Orientare. E om cu păreri proprii, cu sentimente bine definite, cu orientație politică. IORGA, L. II 91.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORIENTÁȚIE s.f. (Rar) Orientare. [< fr. orientation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orientațiune sf vz orientație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*orientațiúne f. (fr. orientation). Acțiunea de a saŭ de a te orienta: orientarea e ușoară pin ajutoru busoleĭ. Pozițiunea unuĭ obĭect față de punctele cardinale. Mar. Dispozițiunea pînzelor ca să primească bine vîntu. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orientáție (înv.) (-ri-en-, -ți-e) s. f., art. orientáția (-ți-a), g.-d. art. orientáției; pl. orientáții, art. orientáțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orientáție s. f. (sil. -ri-en, -ți-e), art. orientáția (sil. -ți-a), g.-d. art. orientáției; pl. orientáții art. orientáțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: o-ri-en-ta-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
orientație, orientațiisubstantiv feminin
- 1. Orientare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: orientare
- E om cu păreri proprii, cu sentimente bine definite, cu orientație politică. IORGA, L. II 91. DLRLC
-
etimologie:
- orientation DEX '09 DEX '98 DN