opt¹ [At: PRAV. 143 / Pl: (2910) ~uri / E: ml octo] 1 nc Numar care se afla intre shapte shi noua. 2 sn Cifra corespunzatoare acestui numar. 3 nc (Ic) ~mustatzi Peshte din familia somnului cu opt mustatzi originar din America (Amiurus nebulosus). 4 nc (Pop; ie) A se duce ~ (cu a branzei sau cu a branzei noua) A se duce foarte departe. 5 nc (Pop ie) A manca cat ~ A manca foarte mult. 6 no Al optulea a opta Etajul opt. 7 nd (Ics) Cate ~ Exprima repartizarea unei multzimi in grupe de opt membri. 8 na (Ics) De ~ ori Exprima reiterarea unei actziuni de opt ori. 9 sn (Pex) Desen in forma de opt (2). 10 sn Nota opt. 11 sna Dans popular nedefinit mai indeaproape. 12 sna Melodie dupa care se executa optul (11).

OPT num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre shapte shi noua. Opt shi cu doi fac zece. ◊ (Glumetz) Hii! opt (shi) un cal k nus departe Galatzii se spune unei vite slabe care nu trage bine la carutza. ◊ (Adjectival) Mersul in sanie i place shi ce poate sa shtie el la opt ani de spaimele shi necazurile celor mari? CAMIL PETRESCU O. 1 10. Cind cu baba mam luat Opt ibovniceau oftat. CREANGA P. 108. Sal ashtepte aci opt zile. GORJAN H. I 2. ◊ (Eliptic indicind ora ziua) intzelese k seara la opt. va avea comunicare scrisa. VORNIC P. 188. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul opt. ♦ (Substantivat n. cu pl. opturi) Cifra care reprezinta acest numar. Scrie un opt pe tabla. Face opturi cu stropitoarea. Forma gramaticala: pl. (substantivat) opturi.

OPT¹ num. card. 1) SHapte plus unu. ~ elevi. 2) (cu valoare de num. ord.) Al optulea; a opta. /<lat. octo

opt num. de doua ori patru. [Lat. OCTO].

2) opt num. cardinal (lat. ŏcto vgr. októ; germ. acht engl. eight; it. otto fr. huit sp. ocho pg. oito). Numar intre 7 shi 9. S. m. Cifra opt: un opt doĭ opt saŭ doĭ de opt.

opt¹ num.; 8/VIII

opt num.

opt num. Cifra dintre shapte shi noua. Mr. optu megl. uopt istr. opt. Lat. octo (Pushcariu 1222; CandreaDens. 1283; REW 6035) cf. vegl. guapto it. otto prov. uech fr. huit cat. vuyt sp. ocho port. oito. Der. optar s. m. (carte de opt puncte) dupa ngr. ỏγτάρι; optime s. f. (a opta parte).

A opta minune Expresia „cele shapte minuni ale lumii” inglobeaza cele shapte monumente celebre ale antichitatzii culmi la care ajunsesera shtiintza tehnica shi mai ales arhitectura orientala shi grecoromana. latale in ordinea cronologica a construirii lor: 1) Piramida cea mare de la Gizeh 2) Gradinile suspendate din Babilon (sau ale Semiramidei) 3) Templul Artemisei din Efes 4) Mausoleul din Halicarnas 5) Statuia lui Zeus din Olimpia 6) Farul din Alexandria shi 7) Colosul din Rodos. Aceste monumente au fost denumite „minuni” nu in sens de „miracol” mistic de fenomen supranatural ci in acceptziunea de realizari exceptzionale care depasheau tot ceea ce se construise pina atunci. In acest spirit orice infaptuire grandioasa orice inventzie extraordinara a geniului omenesc primea prin analogie denumirea de „o noua minune” sau „o adevarata minune” sau mai ales „a opta minune”. Astfel dupa aparitzia electricitatzii in secolul trecut sa spus pe buna dreptate k ea este a opta minune datorita contributziei uriashe pentru istoria civilizatziei. SHi cu egala dreptate se spune astazi k energia atomica deschizind cai uluitoare pentru progresul omenirii constituie shi ea a opta minune a lumii. Dupa cum se vede nu se continua numerotarea: a noua a zecea minune etc. Monumentele antichitatzii raminind „cele shapte minuni” de baza fiecare noua realizare geniala este socotita a opta minune a vremilor moderne a epocii respective. IST.

a fi imbracat la opt sute shi un pol expr. a avea haine scumpe a fi elegant.

la opt sute shi un pol expr. (inv.) elegant.

NOTA OPT colac optar sfant trei cu geamuri.

opt cu ferestrele deschise expr. (shc.) nota trei.

opt pe doi expr. (shc.) nota patru.