oploshi [At: M. COSTIN O. 72 / V: (reg) ~leshi / Pzi: ~shesc / E: nct] 1 vr A se refugia. 2 vr A se pripashi. 34 vtr A (se) adaposti. 5 vt A crea cuiva o situatzie materiala Si: a capatui.

OPLOSHÍ oploshesc vb. IV. 1. Refl. Ashi gasi un refugiu a se pune la adapost a se aciua a se pripashi. Dadea tircoale curtzii shi de dragul Marioarei shi in sperantza k se va putea oploshi shi dinsul peaici. REBREANU R. i 175. Se oploshise shi el la grajd fara k sa aiba nici o treaba. DUNAREANU N. 118. K baiat strain... de unde pina unde sa oploshit de la o vreme intrun sat mare shi frumos. CREANGA P. 139. ◊ Fig. Parintzii noshtri aveau de unde caci saracia nu se oploshise inca la usha lor pe cind shtiu eu. CREANGA A. 104. 2. Tranz. A stringe de pe drumuri a gazdui a adaposti. TZiam zis sa nu oplosheshti pe nebuna aceea. CONTEMPORANUL VI_II 114. A lua sub aripa sa a crea o situatzie a asheza in slujba; a capatui. Iam oploshit in slujbe. SADOVEANU Z. C. 130.

A OPLOSHÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se oplosheasca. 2) (persoane) A primi acordand favoruri abuzive shi nemeritate. [Sil. plo] /Orig. nec.

A SE OPLOSHÍ ma ~ésc intranz. (despre fiintze pribege) Ashi gasi adapost; a se adaposti; a se aciua; a se pripashi. [Sil. plo] /Orig. nec.

oploshì v. Mold. 1. a adaposti: orice venetic este oploshit in tzara asta CR.; 2. a cauta un adapost a se refugia: saracia nu se oploshise inca la usha lor CR. [Slav. OPLOSHTÕ a ingradi].

opleshi v vz oploshi

opleshésc shi (ob.) oploshésc v. tr. (vsl. oplotitioplošton a’ngradi oplotŭ gard opletina bordeĭ plestipleton a impleti pletŭ plotŭ gard; sirb. opleti oplotiti a’mpleti; rus. oplót protectziune. Cp. cu germ. hag [fr. haie]. gard fatza de hegen a’ngriji. V. copleshesc). Iron. Adapostesc protejez. V. refl. Ma adapostesc ma pripashesc: Jidaniĭ s’aŭ oploshit in Romania.

oploshésc V. opleshesc.

oploshí (a ~) (pop.) (oplo) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. oploshésc imperf. 3 sg. oplosheá; conj. prez. 3 sa oplosheásca

oploshí vb. (sil. plo) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. oploshésc imperf. 3 sg. oplosheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. oplosheásca

oploshesc sheasca 3 conj. sheam 1 imp.

OPLOSHÍ vb. v. pripashi.

OPLOSHÍ vb. v. capatui.

OPLOSHI vb. a se aciua a se cuibari a se pripashi (rar) a se rataci (inv. shi reg.) a se lipi (reg.) a se agesti a se inchiorchiosha (inv.) a se sprijini. (Sa ~ acolo de cine shtie cind.)

oploshi vb. v. CAPATUI.

oploshí (oploshésc oploshít) vb. 1. A adaposti a gazdui a apara a proteja. 2. (Vb. refl.) A se refugia a se ascunde. Origine incerta dar sigur sl. Pare a fi o simpla var. a lui obloji „a bandaja a pansa” din sb. obložiti „a acoperi” caz in care a se oploshi ar insemna „a se acoperi a se adaposti”. Totushi Cihac II 229 prefera sa se porneasca de la sl. oplotiti oploštą „a impleti” oplotu „gard”; shi Tiktin de la sl. plochu „cimpie” sau de la sl. pluchu „shobolan de cimp” tzinind cont de dificultatzile evidente. Der. oplosheala s. f. (adapost aparare).