ONICOPATÍE s. f. onichie. (< fr. onychopathie)

ONICO (ONICHO) „unghie gheara”. ◊ gr. onyx onykhos „unghie” > fr. onycho germ. id. engl. id. > rom. onico shi onicho. □ ~clazie (v. clazie) s. f. ruptura a unghiei; ~fagie (v. fagie) s. f. tulburare caracterizata prin greshita deprindere de ashi roade unghiile; sin. onicotilomanie; ~fore (v. for) s. n. pl. increngatura din subregnul metazoarelor care prezinta pe laturile corpului numeroase perechi de apendice terminate cu cite doua gheare; ~liza (v. liza) s. f. dezlipire a unghiei de pe patul ei; ~malacie (v. malacie) s. f. proces de inmuiere a unghiilor; ~patie (v. patie) s. f. boala localizata la unghii sau copita; ~ptoza (v. ptoza) s. f. cadere a unghiilor in urma unor intoxicatzii; ~tilomanie (v. tilo v. manie) s. f. onicofagie*; ~tomie (v. tomie) s. f. incizie a unei unghii; ~trofie (v. trofie) s. f. proces de nutritzie a unghiilor.