omeneshte av [At: CORESI EV. 163 / E: om + eshte] 1 In conditzii omeneshti. 2 K oamenii. 3 (Pex) Cu omenie. 4 (Rar; ilav) Pe ~ Pe intzelesul Si: clar. 5 (Rar; ioc militar) K pentru civili. 6 Din punct de vedere omenesc. 7 In mod omenesc.

OMENÉSHTE adv. 1. Din punct de vedere omenesc in mod omenesc cit poate un om. Am facut tot ce e omeneshte posibil C. PETRESCU C. V. 154. 2. In conditzii omeneshti k oamenii; p. ext. cu omenie cumsecade cum se cuvine. Badea shi Constantin au crescut in casa acestui unchi destul de omeneshte shi de cinstit. GALACTION O. I 112. Simion k Simion... cu el teai fi invoit tu omeneshte. REBREANU I. 107. Eu ma duc sa pregatesc ceva dea mincarii shtii colea ceva mai omeneshte. CREANGA P. 9.

OMENÉSHTE adv. 1) In felul oamenilor; k oamenii. A trai ~. 2) fig. Cu omenie; cu bunavointza; binevoitor. A se purta ~. /om + suf. ~eshte

omenéshte adv. (d. omenesc). K oameniĭ cu omenie cum se cade amabil: a te purta omeneshte.

omenéshte adv.

omenéshte adv.

OMENÉSHTE adv. v. cumsecade.

OMENESHTE adv. cumsecade. (Se poarta ~ cu ei.)

ERRARE HUMANUM EST (lat.) a greshi e omeneshte Proverb latin pus in circulatzie de Cicero in „Philippica” 12 2 sub forma: „Cuiusvis hominis est errare nullius nisi insipientis in errare perseverare” („Orice om poate greshi numai prostul staruie in gresheala”).