8 definiții pentru ogrăjoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OGRĂJOÁRĂ, ogrăjoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui ogradă. – Ogradă + suf. -ioară.
ogrăjoară sf [At: NECULCE, L. 115 / V: (reg) ~ăgioară, ogrej~ / Pl: ~re / E: ogradă + -ioară] 1-10 (Șhp) Ogradă (1, 3-4, 7-8) (mică). 11 (Reg) Grădiniță de flori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OGRĂJOÁRĂ, ogrăjoare, s. f. Diminutiv al lui ogradă. – Ogradă + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OGRĂJOÁRĂ, ogrăjoare, s. f. Diminutiv al lui ogradă. Pe locul curților și acareturilor de-acum, la început, era o ogrăjoară înconjurată de bălării. CAMILAR, N. I 331.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ogrăgioară sf vz ogrăjoară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogrejoară sf vz ogrăjoară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ogrăjoáră (rar) (o-gră-) s. f., g.-d. art. ogrăjoárei; pl. ogrăjoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogrăjoáră s. f. (sil. -gră-), g.-d. art. ogrăjoárei; pl. ogrăjoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: o-gră-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ogrăjoară, ogrăjoaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui ogradă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe locul curților și acareturilor de-acum, la început, era o ogrăjoară înconjurată de bălării. CAMILAR, N. I 331. DLRLC
-
etimologie:
- Ogradă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09