opțiuni
  • info

10 definiții pentru oficiere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OFICIERE, oficieri, s. f. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei; celebrare. [Pr.: -ci-e-] – V. oficia.

oficiere sf [At: ALEXI, W. / V: (iuz) ~iare / P: ~ci-e~ / E: oficia] (Rar) 1 Celebrare a slujbei bisericești. 2 Săvârșire cu solemnitate a unui act public sau privat, în special a unei căsătorii.

OFICIÉRE, oficieri, s. f. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei; celebrare. [Pr.: -ci-e-] – V. oficia.

OFICIÉRE s. f. Acțiunea de a oficia.

OFICIÉRE s.f. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei; slujire, îndeplinire a unei solemnități. [Pron. -ci-e-. / < oficia].

oficiare sf vz oficiere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!oficiére (-ci-e-) s. f., g.-d. art. oficiérii; pl. oficiéri

oficiére s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. oficiérii; pl. oficiéri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OFICIÉRE s. (BIS.) 1. celebrare, săvârșire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (~ liturghiei.) 2. v. celebrare.

OFICIERE s. (BIS.) 1. celebrare, săvîrșire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (~ liturghiei.) 2. celebrare, săvîrșire. (~ cununiei.)

Intrare: oficiere
  • silabație: -ci-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oficiere
  • oficierea
plural
  • oficieri
  • oficierile
genitiv-dativ singular
  • oficieri
  • oficierii
plural
  • oficieri
  • oficierilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oficiere, oficierisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a oficia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: celebrare
etimologie:
  • vezi oficia DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.