ODGÓN odgoane s. n. Funie groasa shi lunga imbibata de obicei cu gudron shi folosita in marina la pescuit in transporturi etc.; cablu parama palamar²; p. gener. orice funie groasa. [Var.: otgón s. n.] Et. nec.

odgon sn [At: N. COSTIN L I A 64/21 / V: (reg) otg~ / Pl: ~oane / E: nct] 1 Funie groasa shi lunga imbibata de obicei cu gudron shi utilizata in marina in pescuit in transporturi etc. Si: cablu parama (reg) palimar. 2 (Mol Buc) Funie de canepa cu care se leaga de coarne animalele la pascut Si: pripon. 3 Veche unitate de masura agrara pentru lungimi variind intre 16 shi 30 stanjeni.

ODGÓN odgoane s. n. Funie groasa shi lunga imbibata de obicei cu gudron shi intrebuintzata in marina la pescuit in transporturi etc.; cablu parama palamar²; p. gener. orice funie groasa. [Var.: otgón s. n.] Et. nec.

ODGÓN odgoane s. n. Funie groasa shi lunga. Gramezile de peshte tresaltantre odgoane Cu ochi sticloshi spre balta de linishte shi stuh. DRAGOMIR P. 24. Era un pod cunoscut shi vechi de la un mal la celalalt mal pe shaici shi cu odgon legat de amindoua tzarmurile in sharampoi de stejar cit butzile. SADOVEANU N. P. 149. Se intoarse cu o sluga credincioasa aducind nishte scinduri... drugi odgoane. ISPIRESCU E. 367. Varianta: otgón (C. PETRESCU A. R. 56) s. n.

ODGÓN ~oáne n. 1) Funie groasa gudronata folosita mai ales in marina. 2) Orice funie groasa. /Orig. nec.

odgon n. 1. funie groasa shi lunga mai ales de corabie; 2. veche masura agrara (in Moldova 1620 stanjeni). [Slav. OTŬGONŬ goana: pentru evolutziunea sensului cf. pogon].

odgón n. pl. oane (vsl. otŭgonŭ goana [sirb. nsl. odgon rus. otgon] d. otŭgonitĭ a respinge a goni; ceh. odhon „goana” shi „o masura agrara” k shi rom. pogon. V. gonesc dojanesc pogon prigoana prihana). Funie foarte groasa cu care se lasa in becĭ butoaĭele se leaga de mal corabiile sh. a. (cablu). O veche masura agrara de 16 18 20 (shi chear shi de 30) de stinjenĭ. Raŭ scris otgon.

otgon sn vz odgon

otgón V. odgon.

odgón s. n. pl. odgoáne

odgón s. n. pl. odgoáne

odgon

odgon goane.

ODGÓN s. v. parama.

ODGON s. parima (pop.) palamar. (Barca legata de un ~.)

odgón (odgoáne) s. n. Parima fringhie. Origine indoielnica. Pare sa fie vorba de sb. gumina „odgon” (< it. gomena gomona) cu prep. od „de” interpretat k un singur cuvint *odgumina sau confundat cu sb. odgon „brinci”. Der. din acest ultim cuvint (Tiktin; Conev 71; Candrea) nu pare posibila. Der. odgoni vb. (a amara).

odgón odgoáne s.n. (pop.) 1. funie groasa shi lunga folosita in marina in transporturi; parama palimar cablu. 2. veche masura agrara.