5 definiții pentru ocop

Explicative DEX

ocóp n., pl. urĭ (pol. okop, rus. okóp, sîrb. opkop, d. vsl. kopati, a săpa. V. copcă 2, copie 1, scopesc; căpăluĭesc). Vechĭ. Retranșament, tranșeĭe.

ocup sn vz ocop

Relaționale

OCÓP s. v. șanț, tranșee.

ocop s. v. ȘANȚ. TRANȘEE.

Etimologice

ocóp (-puri), s. n. – Tranșee. Pol. okop (Tiktin). Sec. XVIII, înv.

Intrare: ocop
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocop
  • ocopul
  • ocopu‑
plural
  • ocopuri
  • ocopurile
genitiv-dativ singular
  • ocop
  • ocopului
plural
  • ocopuri
  • ocopurilor
vocativ singular
plural
ocup
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)