5 definiții pentru ocolaș (ocol)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCOLÁȘ, (1) ocolașe, s. n., (2) ocolași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. 2. S. m. (Înv.) Conducătorul administrativ al unui ocol (6). – Ocol + suf. -aș.
OCOLÁȘ, (1) ocolașe, s. n., (2) ocolași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. 2. S. m. (Înv.) Conducătorul administrativ al unui ocol (6). – Ocol + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ocolaș2 sn [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 69r/30 / Pl: ~e / E: ocol + -aș] 1-2 (Șhp) Îngrăditură (mică). 3 Staul. 4-5 (Șhp) Curte (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCOLÁȘ 2, ocolașe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui ocol. Pepelea a rădicat un ocolaș numai de frunziș. SBIERA, P. 1. Am un ocolaș plin de miei albi (Dinții și gura). ȘEZ. IV 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocoláș2 (ocol mic) (rar) s. n., pl. ocoláșe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocoláș (ocol mic) s. n., pl. ocoláșe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ocolaș, ocolașesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui ocol. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pepelea a rădicat un ocolaș numai de frunziș. SBIERA, P. 1. DLRLC
- Am un ocolaș plin de miei albi (Dinții și gura). ȘEZ. IV 106. DLRLC
-
etimologie:
- Ocol + sufix -aș. DEX '98 DEX '09