opțiuni
  • info

14 definiții pentru ocluziv

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCLUZÍV, -Ă, ocluzivi, -e, adj. (În sintagma) Consoană ocluzivă (și substantivat, f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [Scris și: oclusiv] – Din fr. occlusive.

OCLUZÍV, -Ă adj. v. oclusiv.

OCLUSÍVĂ, oclusive, adj. f. (În sintagma) Consoană oclusivă (și substantivat, f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [Var.: ocluzívă adj. f.] – Din fr. occlusive.

OCLUZÍVĂ adj. V. oclusivă.

OCLUZÍVĂ, ocluzive, adj. f. (Numai în expr.) Consoană ocluzivă (și substantivat) = consoană a cărei articulare comportă ocluziunea canalului vocal, urmată de deschiderea lui; consoană explozivă. Consoanele p, b, t, d, k, g sînt consoane ocluzive.

OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif].

OCLUSÍV, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin ocluziunea canalului fonator, urmată de o explozie (4); (consoană) explozivă. (< fr. occlusif)

OCLUSÍV ~ă (~i, ~e) (despre sunete consonante) Care se articulează printr-o ocluzie a canalului fonator; exploziv. /<fr. occlusive

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!ocluzív (o-clu-) adj. m., pl. ocluzívi; adj. f., s. f. ocluzívă, pl. ocluzíve

ocluziv.

oclusív adj. m., pl. oclusívi; f. sg. oclusívă, pl. oclusíve

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OCLUZIV adj. (FON.) exploziv. (Sunet ~.)[1]

  1. După alte surse, scris și: oclusiv — LauraGellner

OCLUSÍV adj. (FON.) exploziv. (Sunet ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

OCLUSÍV, -Ă adj. (< fr. occlusif): în sintagma consoană oclusivă (v.).

Intrare: ocluziv
ocluziv adjectiv
  • silabație: o-clu-ziv info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocluziv
  • ocluzivul
  • ocluzivu‑
  • ocluzivă
  • ocluziva
plural
  • ocluzivi
  • ocluzivii
  • ocluzive
  • ocluzivele
genitiv-dativ singular
  • ocluziv
  • ocluzivului
  • ocluzive
  • ocluzivei
plural
  • ocluzivi
  • ocluzivilor
  • ocluzive
  • ocluzivelor
vocativ singular — —
plural — —
oclusiv adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oclusiv
  • oclusivul
  • oclusivu‑
  • oclusivă
  • oclusiva
plural
  • oclusivi
  • oclusivii
  • oclusive
  • oclusivele
genitiv-dativ singular
  • oclusiv
  • oclusivului
  • oclusive
  • oclusivei
plural
  • oclusivi
  • oclusivilor
  • oclusive
  • oclusivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocluziv, ocluzivăadjectiv

  • 1. Care închide. DN
    sinonime: exploziv
    • chat_bubble (în) sintagmă (și) substantivat feminin Consoană ocluzivă = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Consoanele p, b, t, d, k, g sunt consoane ocluzive. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.