11 definiții pentru ocheșele
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (2)
- relaționale (2)
Explicative DEX
OCHEȘÉLE s. f. pl. (Bot.) Crăiță (I 1), vîzdoage. În locul tufelor de busuioc și de ocheșele crescuseră mărăcini și lobodă. CONTEMPORANUL, VI 105. – Variantă: ochișéle (HODOȘ, P. P. 82) s. f. pl.
OCHEȘÉLE f. pl. 1) Plantă erbacee decorativă, cu tulpina ramificată, puternică, cu frunze penat-divizate și cu flori galbene-portocalii, cu miros pătrunzător. 2) Floarea acestei plante. /oacheș + suf. ~ele
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ocheșele f. pl. Bot. văzdoage. [Lit. ochișori: cf. fr. oeillet, garoafă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCHEȘÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ocheșei, -ele, adj. (Rar) Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișél, -eá, -ícă adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OCHEȘÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ocheșei, -ele, adj. Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișél, -eá, -ícă adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCHIȘÉLE s. f. pl. v. ocheșele.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ocheșeá și -șícă f., pl. șele (dim. d. oacheș, oacheșă). Nord. Crăiță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
ocheșéle (plantă) s. f. pl., art. ocheșélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocheșéle (bot.) s. f. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
OCHEȘÉLE s. pl. v. crăiță, vâzdoagă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ocheșele s. pl. v. CRĂIȚĂ. VÎZDOAGĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ocheșele, ocheșelesubstantiv feminin plural
-
- În locul tufelor de busuioc și de ocheșele crescuseră mărăcini și lobodă. CONTEMPORANUL, VI 105. DLRLC
-
etimologie:
- ocheșel dexonline