8 definiții pentru ocheniță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCHENÍȚĂ, ochenițe, s. f. (Iht.) Diminutiv al lui ocheană. – Ocheană + suf. -iță.
ocheniță sf [At: ANTIPA, F. I, 177 / Pl: ~țe / E: ocheană + -iță] (Iht; reg) 1 Babușcă (Rutilus rutilus). 2 Roșioară (Scardinius erythrophtalmus). 3 Boarță (Rhodeus sericeus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCHENÍȚĂ, ochenițe, s. f. (Iht.; reg.) Diminutiv al lui ocheană. – Ocheană + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCHENÍȚĂ, ochenițe, s. f. (Iht.) Diminutiv al lui ocheană2. Aici prinzi zece ori douăzeci de ochenițe. SADOVEANU, Î. A. 40.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocheníță s. f., g.-d. art. ocheníței; pl. ocheníțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocheníță s. f., g.-d. art. ocheníței; pl. ocheníțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OCHENÍȚĂ s. v. babușcă, ocheană, roșioară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ocheniță s. v. BABUȘCĂ. OCHEANĂ. ROȘIOARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ocheniță, ochenițesubstantiv feminin
-
- Aici prinzi zece ori douăzeci de ochenițe. SADOVEANU, Î. A. 40. DLRLC
-
etimologie:
- Ocheană + sufix -iță. DEX '98 DEX '09