opțiuni
  • info

12 definiții pentru obrăznicătură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBRĂZNICĂTÚRĂ, obrăznicături, s. f. Ființă obraznică. – Obraznic + suf. -ătură.

obrăznicătură sf [At: GÂRLEANU, L. 27 / Pl: ~ri / E: obraznic + -ătură] 1 (Fam) Persoană obraznică (2) Si: (rar) obrăznicitură. 2 (Reg) Codobatură (Motacilla alba).

OBRĂZNICĂTÚRĂ, obrăznicături, s. f. (Fam.) Ființă obraznică. – Obraznic + suf. -ătură.

OBRĂZNICĂTÚRĂ, obrăznicături, s. f. (Familiar) Ființă obraznică.

OBRĂZNICĂTÚRĂ ~i f. fam. Persoană obraznică (mai ales copil). [Sil. -brăz-] /ob-raznic + suf. ~ătură

obrăznicătúră f., pl. ĭ. Fam. Copil obraznic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obrăznicătúră (o-brăz-) s. f., g.-d. art. obrăznicătúrii; pl. obrăznicătúri

obrăznicătúră s. f. (sil. -brăz-), g.-d. art. obrăznicătúrii; pl. obrăznicătúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBRĂZNICĂTÚRĂ s. obraznic. (Este o ~ de copil.)

OBRĂZNICĂTÚRĂ s. v. codobatură, prundar, prundaș.

OBRĂZNICĂTURĂ s. obraznic.

obrăznicătură s. v. CODOBATURĂ. PRUNDAR. PRUNDAȘ.

Intrare: obrăznicătură
  • silabație: o-brăz- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrăznicătură
  • obrăznicătura
plural
  • obrăznicături
  • obrăznicăturile
genitiv-dativ singular
  • obrăznicături
  • obrăznicăturii
plural
  • obrăznicături
  • obrăznicăturilor
vocativ singular
  • obrăznicătură
  • obrăznicăturo
plural
  • obrăznicăturilor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obrăznicătură, obrăznicăturisubstantiv feminin

  • 1. Ființă obraznică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: obraznic
etimologie:
  • Obraznic + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.