opțiuni

6 definiții pentru obrintit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obrintit1 sn [At: H XVII, 75 / V: obrân~ / Pl: (rar) ~uri / E: obrinti] (Reg) 1-2 Obrinteală (1-2).

obrintit2, ~ă a [At: CALENDARIU (1814), 167/1 / V: (reg) obrân~ / Pl: ~iți, ~e / E: obrinti] 1-2 (Îvp; d. răni, bube) Inflamat (din cauza frigului). 3 (Reg; d. persoane) Slăbănog.

obrântit1, ~ă a vz obrintit1

obrântit2 sn vz obrintit2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBRINTÍT s. 1. v. inflamare. 2. v. tumefiere.

OBRINTIT s. (MED.) 1. congestionare, inflamare, inflamație, iritare, obrinteală, obrintire, obrintitură, umflare, (reg.) bobotire. (~ unei plăgi.) 2. inflamare, inflamație, obrinteală, obrintire, obrintitură, tumefacție, tumefiere, umflare, (reg.) bobotire. (~ brațului.)

Intrare: obrintit
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrintit
  • obrintitul
  • obrintitu‑
plural
  • obrintituri
  • obrintiturile
genitiv-dativ singular
  • obrintit
  • obrintitului
plural
  • obrintituri
  • obrintiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)