15 definitzii pentru obrinteala

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OBRINTEÁLA obrinteli s. f. (Pop.) Inflamatzie umflatura a unei rani (din cauza infectziei a frigului etc.); obrintitura. [Var.: obranteála s. f.] Obrinti + suf. eala.

OBRINTEÁLA obrinteli s. f. (Pop.) Inflamatzie umflatura a unei rani (din cauza infectziei a frigului etc.); obrintitura. [Var.: obranteála s. f.] Obrinti + suf. eala.

obrinteala sf [At: CANTEMIR IST. 30 / V: (Mun; Trs) obran~ (reg) obi~ opr~ / Pl: ~eli / E: obrinti + eala] (Ivp) 12 Inflamatzie a unei rani (cauzata de frig) Si: obrintire (12) (reg) boboteala obrintish (12) obrintit1 (12) obrinteatza (12) (pop) obrintitura (12).

OBRINTEÁLA obrinteli s. f. (Popular) Inflamatzie umflatura (a unei rani). Brinca shi... obrinteli de rani vechi. PISCUPESCU O. 232. (In forma obrinteala) Calul speriinduse a sarit shi la trintit jos... Apoi despre cazatura sa naibi vreo mihniciune k pamintul nostru rominesc e bun de obrinteala. ODOBESCU S. M. 191. Varianta: obrinteála s. f.

OBRINTEÁLA ~éli f. Inflamatzie a unei rani (provocata de infectzie de raceala etc.). /a (se) obrinti + suf. ~eala

obrinteála f. pl. elĭ. Actziunea de a se obrinti. Inflamatziune care nu se sparge shi devine maĭ dureroasa de cit la inceput. V. brant.

OBRANTEÁLA s. f. v. obrinteala.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

obrinteála (pop.) (obrin) s. f. g.d. art. obrintélii; pl. obrintéli

obrinteála s. f. (sil. brin) g.d. art. obrintélii; pl. obrintéli

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OBRINTEÁLA s. (MED.) 1. v. inflamare. 2. v. tumefiere.

OBRINTEALA s. (MED.) 1. congestionare inflamare inflamatzie iritare obrintire obrintit obrintitura umflare (reg.) bobotire. (~ unei plagi.) 2. inflamare inflamatzie obrintire obrintit obrintitura tumefactzie tumefiere umflare (reg.) bobotire. (~ bratzului.)

Intrare: obrinteala
obrinteala substantiv feminin
  • silabatzie: o-brin- info
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrinteala
  • obrinteala
plural
  • obrinteli
  • obrintelile
genitiv-dativ singular
  • obrinteli
  • obrintelii
plural
  • obrinteli
  • obrintelilor
vocativ singular
plural
obranteala substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obranteala
  • obranteala
plural
  • obranteli
  • obrantelile
genitiv-dativ singular
  • obranteli
  • obrantelii
plural
  • obranteli
  • obrantelilor
vocativ singular
plural
obinteala substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obinteala
  • obinteala
plural
  • obinteli
  • obintelile
genitiv-dativ singular
  • obinteli
  • obintelii
plural
  • obinteli
  • obintelilor
vocativ singular
plural
oprinteala substantiv feminin
  • silabatzie: o-brin- info
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oprinteala
  • oprinteala
plural
  • oprinteli
  • oprintelile
genitiv-dativ singular
  • oprinteli
  • oprintelii
plural
  • oprinteli
  • oprintelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

obrinteala, obrintelisubstantiv feminin

  • 1. popular Inflamatzie umflatura a unei rani (din cauza infectziei a frigului etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Brinca shi... obrinteli de rani vechi. PISCUPESCU O. 232. DLRLC
    • format_quote Calul speriinduse a sarit shi la trintit jos... – Apoi despre cazatura sa naibi vreo mihniciune k pamintul nostru rominesc e bun de obrinteala. ODOBESCU S. M. 191. DLRLC
etimologie:
  • Obrinti + sufix eala. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.