opțiuni

3 definiții pentru obligațional

Explicative DEX

obligațional, ~ă a [At: PR. DREPT, 347 / Pl: ~i, ~e / E: obligație + -onal] (Rar) 1-3 Care este obligatoriu (1-3).

OBLIGAȚIONÁL, -Ă adj. (Liv.) Care are putere obligatorie; obligatoriu. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. obligational].

Ortografice DOOM

obligaționál adj. m., pl. obligaționáli; f. sg. obligaționálă, pl. obligaționále

Intrare: obligațional
obligațional adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obligațional
  • obligaționalul
  • obligaționalu‑
  • obligațională
  • obligaționala
plural
  • obligaționali
  • obligaționalii
  • obligaționale
  • obligaționalele
genitiv-dativ singular
  • obligațional
  • obligaționalului
  • obligaționale
  • obligaționalei
plural
  • obligaționali
  • obligaționalilor
  • obligaționale
  • obligaționalelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)