oarzăn, ~ă a [At: ANON. CAR / V: (reg) ~zen, ~zân, ~zin / E: ns cf orz] (Reg) 1 (D. fructe) Care se coace mai repede decât altele din același gen Si: timpuriu, văratic. 2 (Pex; d. pomi fructiferi) Care face fructe timpurii, văratice. 3 (Îe) A spune una ~ă A spune o minciună mare, gogonată. 4 (Îe) A-i spune (sau a i-o spune) cuiva ~(ă) (în față) A-i spune cuiva ceva fără ocolișuri. 5 (D. gustul fructelor) Dulce-acrișor. 6 (D. oameni) Tânăr. 7 (D. oameni) Alb-rumen. 8 (Reg, d. oameni) Oacheș. 9 (Fig) Destrăbălat.

OÁRZĂN, -Ă, oarzeni, -e, adj. (Regional) 1. (Despre fructe, uneori despre cereale) Care se coace mai de timpuriu decît altele din aceeași specie; văratic. În unele comune din Transilvania... pomul mortului se face... dintr-o creangă de măr și cu deosebire de măr oarzăn. MARIAN, Î. 169. 2. (Adverbial, în expr.) A-i spune cuiva oarzăn (în față) = a-i spune de-a dreptul, fără ocoluri. (În forma oarzin) De nu l-oi face mi-a spus oarzin că-mi taie capul, ca la un pui de găină. RETEGANUL, la CADE. – Variantă: oárzin, -ă adj.

OÁRZĂN, -Ă, oarzeni, -e, adj. (Reg.) 1. Care se coace mai de timpuriu decât alt fruct din aceeași specie; văratic. 2. (În expr.) A-i spune cuiva oarzăn (în față) = a-i spune cuiva de-a dreptul, fără ocoluri.

oarzăn a. timpuriu: pere oarzăne. [Derivat din orz și aplicat mai întâi orzului timpuriu].

oárzăn, -ă adj., pl. enĭ, ene, ca țeapăn (cp. cu bg. vŭrzan, legat, și cu rom. oacheș). Ban. Meh. Oacheș (Șez. 37, 42). Trans. Boacăn. Mere oarzăne, un fel de mere. Adv. Lămurit, curat, pe față: ĭ-am spus oarzăn.

oarzân, ~ă a vz oarzăn

oarzen, ~ă a vz oarzăn

oarzin, ~ă a vz oarzăn

OÁRZIN, -Ă adj. v. oarzăn.

oárzăn (reg.) adj. m., pl. oárzăni; f. oárzănă, pl. oárzăne

oárzăn adj. m., pl. oárzăni; f. sg. oárzănă, pl. oárzăne

OÁRZĂN adj. v. precoce, timpuriu, văratic.

oarzăn adj. v. PRECOCE. TIMPURIU. VĂRATIC.

oárzăn (oárzănă), adj. – 1. (Trans.) Se zice despre fructe, precoce, prematur. – 2. (Banat) Brunet. – 3. (Olt.) Ușuratic, nerușinat. – 4. (Trans., adv.) Clar, pe față. Origine necunoscută. Legătura cu orz (Tiktin) nu pare sigură.

oárzăn, oárzănă, oárzeni, oárzene, adj. (reg.) 1. oacheș. 2. boacăn, ciudat. 3. (despre pere) care se coace mai de timpuriu; văratic.

oárzăn, -ă, (oargăn), adj. – (reg.) (despre fructe) Care se coc mai repede; timpuriu, văratic. ♦ (top.) Prunii oargăni, fânațe în Strâmtura (Vișovan, 2005). – Et. nec. (DEX); cf. orz (MDA).

oárzăn, -ă, adj. – (despre fructe) Care se coc mai repede; timpuriu, văratic. – Cf. orz (MDA).