opțiuni
  • info

9 definiții pentru novator (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NOVATÓR, -OÁRE, novatori, -oare, s. m. și f., adj. (Livr.) 1. S. m. și f. Persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă). 2. S. m. și f. (Peior.) Persoană care vrea să inoveze cu orice preț. 3. Adj. Care aduce, cuprinde idei noi; înnoitor. Acțiune novatoare. – Din fr. novateur, lat. novator.

NOVATÓR, -OÁRE, novatori, -oare, s. m. și f., adj. (Livr.) 1. S. m. și f. Persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă). 2. S. m. și f. (Peior.) Persoană care vrea să inoveze cu orice preț. 3. Adj. Care aduce, cuprinde idei noi; înnoitor. Acțiune novatoare. – Din fr. novateur, lat. novator.

novator, ~oare [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~oare / E: fr novateur, lat novator] (Liv) 1-2 smf, a (Persoană) care aduce idei și concepții noi. 3-4 smf, a (Persoană) care introduce o noutate revoluționară într-un domeniu oarecare Si: inovator. 5 smf (Prt) Persoană care vrea să inoveze cu orice preț.

NOVATÓR, -OÁRE, novatori, -oare, adj. (Rar) Înnoitor. ♦ (Substantivat) Persoană cu idei și concepții noi. De asemeni... în arte și în litere, novatori, cei care ies din cărările obișnuite, întîmpină împotriviri. MACEDONSKI, O. IV 138.

NOVATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Înnoitor, primenitor. // s.m. și f. Om cu idei și concepții noi. ♦ (Peior.) Cel care vrea să inoveze cu orice preț. [Cf. fr. novateur, it. novatore, lat. novator].

NOVATÓR, -OÁRE I. adj. înnoitor. II. s. m. f. om cu idei și concepții noi; cel care introduce o noutate într-un domeniu oarecare. (< fr. novateur, lat. novator)

NOVATÓR2 ~i m. Persoană care introduce și promovează idei sau metode noi într-un domeniu de activitate. /<fr. novateur, lat. novator

novator m. cel ce inovează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

novatór adj. m., s. m., pl. novatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. novatoáre

novatór s. m., adj. m., pl. novatóri; f. sg. și pl. novatoáre, g.-d. sg. art. novatoárei

Intrare: novator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • novator
  • novatorul
  • novatoru‑
plural
  • novatori
  • novatorii
genitiv-dativ singular
  • novator
  • novatorului
plural
  • novatori
  • novatorilor
vocativ singular
  • novatorule
plural
  • novatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

novator, novatorisubstantiv masculin
novatoare, novatoaresubstantiv feminin

livresc
  • 1. Persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote De asemeni... în arte și în litere, novatori, cei care ies din cărările obișnuite, întîmpină împotriviri. MACEDONSKI, O. IV 138. DLRLC
  • 2. peiorativ Persoană care vrea să inoveze cu orice preț. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.