notziune sf [At: IORGOVICI O. 55/8 / P: ~tziu~ / V: (inv) ~tzie / Pl: ~ni / E: lat notio onis fr notion] 1 Forma logica fundamentala a gandirii omeneshti care reflecta caracterele esentziale shi generale ale unei clase de obiecte sau de fenomene din natura ori din societate Si: concept. 2 Cunoshtintza generala despre valoarea sensul insemnatatea unui lucru. 3 (Spc; lpl) Elementele de baza ale unei discipline ale unui domeniu.

NOTZIÚNE notziuni s. f. 1. Forma a gindirii omeneshti cu ajutorul careia sint cunoscute caracterele generale esentziale ale obiectelor shi fenomenelor din natura shi societate obtzinute prin generalizarea unor fenomene individuale facinduse abstractzie de proprietatzile neesentziale sau de momentele intimplatoare. Cuvint fara o notziune corespunzatoare shi notziune fara un cuvint care so numeasca nu exista. IORDAN L. R. 35. Era ceea ce se numeshte o problema cuvint shi notziune cu desavirshire necunoscute unei muntence. SADOVEANU B. 63. Esteticii metafizici... au inceput sa speculeze asupra notziunei abstracte a frumosului. GHEREA ST. CR. II 26. 2. Cunoshtintza generala despre valoarea shi sensul unui lucru; idee conceptzie despre ceva. Notziunea de libertate a democratziei romantice trebuie revizuita shi adusa la realitatzi precise shi necesare. SADOVEANU E. 55. Nam pomenit un om care sa fi avut mai putzin notziunea banului k el. CAMIL PETRESCU U. N. 29. Nu mai en stare sa spuna ce iar placea shi ce nu sa manince notziunea de placere shi neplacere este stinsa. CARAGIALE O. VII 45. 3. (Numai la pl.) Cunoshtintze generale de baza intro anumita ramura; principii de baza elementare; elemente. O carte placuta in care formulele... mecanicei shi retzetele... medicinei veterinarii sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice de povatzuiri intzelepte. ODOBESCU S. III 11.

NOTZIÚNE s.f. 1. Forma de reflectare a lumii in gandirea omeneasca cu ajutorul careia sunt fixate caracterele generale esentziale shi necesare ale unei clase de obiecte (obtzinute prin generalizare shi abstractizare); concept. 2. Cunoshtintza idee cu caracter general asupra unui lucru. 3. (La pl.) Cunoshtintze principii fundamentale; elementele de baza ale unei discipline ale unui domeniu etc. [Pron. tziu. / cf. fr. notion lat. notio < noscere a cunoashte].

NOTZIÚNE s. f. 1. forma a cunoashterii ratzionale care denumeshte o clasa de obiecte cu insushiri esentziale comune. 2. cunoshtintza idee cu caracter general asupra unui lucru. 3. (pl.) cunoshtintze principii fundamentale ale unei discipline ale unui domeniu etc. (< fr. notion lat. notio)

NOTZIÚNE ~i f. 1) Idee generala conturata logic despre o clasa de obiecte sau despre un fenomen din realitatea inconjuratoare; concept. ~ abstracta. 2) la pl. Cunoshtintze elementare despre esentza unui lucru; element de baza dintrun anumit domeniu. ~i generale. [G.D. notziunii; Sil. tziu] /<fr. notion lat. notio ~onis

notziune f. 1. cunoshtintza dobandita despre un lucru: notziunea binelui; 2. pl. titlu de cartzi elementare shi didactice: notziuni de chimie; 3. idee despre ceva.

* notziúne f. (lat. nótio ónis d. notum nóscere a cunoashte). Cunoshtzintza ideĭe: conshtiintza i da direct omuluĭ notziunea bineluĭ shi rauluĭ. Pl. Cunoshtintze elementare: notziunĭ de medicina.

notzie sf vz notziune

notziúne (tziu) s. f. g.d. art. notziúnii; pl. notziúni

notziúne s. f. (sil. tziu) g.d. art. notziúnii; pl. notziúni

notziune (iu)

NOTZIÚNE s. 1. (LOG.) concept idee. (~ de „bine”.) 2. (la pl.) v. elemente.

NOTZIUNE s. 1. (LOG.) concept idee. (~ de „bine”.) 2. (la pl.) cunoshtintze (pl.) elemente (pl.). (Citeva ~ despre...)

NOTZIÚNE s. f. (cf. fr. notion lat. notio < noscere „a cunoashte”): forma logica de reflectare a lumii in gandirea omeneasca aparuta pe baza practicii socialistorice prin comparare analiza sinteza abstractizare shi generalizare cu ajutorul careia este fixat shi cunoscut caracterul general esentzial al unei clase de obiecte sau de fenomene din natura sau din societate. N. se exprima prin cuvinte (care constituie invelishul lor material) shi sufera schimbari odata cu practica socialistorica. SHtiintzele opereaza cu n. specifice shi de aici denumirile diferite ale acestora in raport cu domeniile carora le apartzin: n. filozofice n. istorice n. geografice n. lingvistice n. semantice n. stilistice etc. In cadrul n. lingvistice se disting: n. fonetice n. fonologice n. lexicale n. gramaticale (morfologice shi sintactice) n. de istorie a limbii n. de ortografie shi de punctuatzie etc. Ele sunt inscrise in dictzionare shi tratate de specialitate in programele shi in manualele shcolare de limba romana.