9 definiții pentru non-eu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NON-EU s. n. (Fil.) Ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu. [Pr.: -eu] – Non + eu (după fr. non-moi).
non-eu sn [At: CONTEMP., 1949, nr. 120 / Pl: ~uri / E: non- + eu] (Fil) 1 Ceea ce există în afara eului. 2 Ceea ce nu este eu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* non-éŭ n. (fr. non, nu, și eŭ). În filosofie, totalitatea obĭectelor distincte de mine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NONÉU s. n. (Fil.) Ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu. – Non + eu (după fr. non-moi).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NONÉU s.m. Tot ce există în afara propriului eu al celui care folosește acest termen. [După fr. non-moi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NONÉU s. m. (fil.) ceea ce există în afara propriului eu. (după fr. non-moi)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
NONÉU n. filoz. Tot ce este în afara persoanei care vorbește; ceea ce nu este eu. /non + eu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!non-éu [eu pron. eŭ] s. n., art. non-éul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nonéu s. n. (sil. mf. non-), art. nonéul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: non-eŭ
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
non-eusubstantiv neutru
- 1. Ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu. DEX '09 DN
etimologie:
- Non + eu DEX '09
- non-moi DEX '09 DN
-