3 definiții pentru neîngăduit
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEÎNGĂDUÍT adj. 1. v. nepermis. 2. neiertat, nepermis, (înv.) necăzut. (Un gest ~.) 3. v. condamnabil.
NEÎNGĂDUIT adj. 1. interzis, nepermis, oprit, proscris. (Un lucru ~.) 2. neiertat, nepermis, (înv.) necăzut. (Un gest ~.) 3. blamabil, condamnabil, criticabil, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rușinos, urît, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnic, ocărîtor, rușinător. (O faptă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Neîngăduit ≠ permis
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: neîngăduit
neîngăduit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)