nervozitate sf [At: ROM. LIT. 310 1/6 / Pl: ~tatzi / E: nervos + itate] 1 Stare de enervare Si: iritare. 2 Stare de incordare nervoasa Si: surescitare. 3 (Pex) Nerabdare (3). 4 (Ilav) Cu ~ In mod nervos. 5 (Ial) Crispat. 6 (Ial) Cu nerabdare. 7 (Ial) Precipitat.

NERVOZITÁTE s. f. Stare de enervare; iritare surescitare incordare nervoasa; p. ext. nerabdare. Am cetit plicul desfacut cu nervozitate stind rezemat de bara de alama. CAMIL PETRESCU U. N. 168. O nervozitate neincetata il agita. ANGHEL PR. 79.

NERVOZITÁTE s.f. Stare de enervare; iritare surescitare; (p. ext.) nerabdare. [Cf. fr. nervosité].

NERVOZITÁTE s. f. stare de enervare; iritare surescitare; (p. ext.) nerabdare. (< fr. nervosité)

NERVOZITÁTE f. Stare de enervare; iritare; surescitare. ◊ Cu ~ a) in mod nervos; b) cu nerabdare; nerabdator. /<fr. nervosité

nervozitate f. temperament iritabil.

* nervozitáte f. (lat. nervósitas átis). Caracteru de a fi nervos iritabil.

nervozitáte s. f. g.d. art. nervozitắtzii

nervozitáte s. f. g.d. art. nervozitatzii

nervozitate tatzi.

NERVOZITÁTE s. 1. enervare irascibilitate iritabilitate iritare iritatzie necaz suparare surescitabilitate surescitare (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.) 2. neastampar nerabdare (livr.) impacientza. (Nushi poate stapani ~.) 3. incordare tensiune. (~ ajunsese la maximum.)

NERVOZITATE s. 1. enervare irascibilitate iritabilitate iritare iritatzie necaz suparare surescitabilitate surescitare (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.) 2. neastimpar nerabdare (livr.) impacientza. (Nushi poate stapini ~.) 3. incordare tensiune. (~ ajunsese la maximum.)