nepristan av [At: (a. 1688) IORGA, S. D. XV₂, 5 / V: nap~, năp~, ~res~ / E: slv нєпрѣстаньно] 1 (Îrg) Continuu. 2 (Îrg) Mereu. 3 (Mun; d. oameni) Mereu prezent undeva și cu ochii cercetători. 4 (Îrg) Imediat. 5 (Îrg) În mod necesar.

nepristán adv. (vsl. neprĭestanĭno). Vechĭ. Continuŭ, permanent. Azĭ. Munt. Rar. Imediat: să vie nepristan! – Și nepre-, napristan.

napristan av^[1] vz nepristan corectată

neprestan av vz nepristan

neprestán V. nepristan.

nepristán (înv., reg.) (ne-pris-) adv.

nepristán adv. (sil. -pris-)

NEPRISTÁN adv. v. continuu, curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, încontinuu, îndată, întruna, mereu, morțiș, musai, neapărat, necontenit, necurmat, negreșit, neîncetat, neîntârziat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, numaidecât, obligatoriu, permanent, pururi, rapid, repede, veșnic.

nepristan adv. v. CONTINUU. CURÎND. DEVREME. FUGA. GRABNIC. IMEDIAT. IUTE. ÎNCONTINUU. ÎNDATĂ. ÎNTRUNA. MEREU. MORȚIȘ. MUSAI. NEAPĂRAT. NECONTENIT. NECURMAT. NEGREȘIT. NEÎNCETAT. NEÎNTÎRZIAT. NEÎNTRERUPT. NEOBOSIT. NEOSTENIT. NUMAIDECÎT. OBLIGATORIU. PERMANENT. PURURI. RAPID. REPEDE. VEȘNIC.

nepristán adv. – 1. Continuu fără încetare. – 2. Îndată, imediat. – Var. napristan. Sl. neprĕstanĭno (Tiktin).