optziuni
  • info

11 definitzii pentru nenoroci

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NENOROCÍ nenorocesc vb. IV. Tranz. shi refl. A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit a(shi) pricinui un mare rau o mare suferintza un mare necaz; a(shi) distruge viatza. Din nenoroc.

NENOROCÍ nenorocesc vb. IV. Tranz. shi refl. A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit a(shi) pricinui un mare rau o mare suferintza un mare necaz; a(shi) distruge viatza. Din nenoroc.

nenoroci [At: NEGRUZZI S. I 51 / Pzi: ~cesc / E: drr nenorocit] 1 vtf A face pe cineva sa ajunga nenorocit (1). 2 vt A provoca cuiva o mare suferintza. 34 vtr (Pex) A (se) distruge.

NENOROCÍ nenorocesc vb. IV. Tranz. A face pe cineva nenorocit a aduce cuiva nefericire ai pricinui un rau mare ai strica ai nimici viatza. Ai ascultat de sfaturile altora deai nenorocit shi cazaturile aieste de batrini. CREANGA P. 88. Doamnele... mar nenoroci foarte mult condamninduma... a nu mai putea admira gratziile lor. ALECSANDRI O. P. 132. Am iubit shi acel intii amor ma nenorocit. NEGRUZZI S. I 51.

A NENOROCÍ ~ésc tranz. (persoane) A face sa devina nenorocit. /Din nenoroc

A SE NENOROCÍ ma ~ésc intranz. Ashi pricinui un mare rau un mare necaz. /Din nenoroc

nenorocì v. a (se) face nenorocit.

nenorocésc v. tr. Fac nenorocit: acest faliment a nenorocit multa lume.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

nenorocí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. nenorocésc imperf. 3 sg. nenoroceá; conj. prez. 3 sa nenoroceásca

nenorocí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. nenorocésc imperf. 3 sg. nenoroceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. nenoroceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NENOROCÍ vb. 1. v. neferici. 2. v. distruge.

NENOROCI vb. 1. a neferici. (Te rog sa nul ~.) 2. a (se) distruge a (se) prapadi (inv. shi reg.) a (se) ticaloshi (fig.) a (se) ruina. (Bautura la ~.)

Intrare: nenoroci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nenoroci
  • nenorocire
  • nenorocit
  • nenorocitu‑
  • nenorocind
  • nenorocindu‑
 singular plural
  • nenoroceshte
  • nenorocitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • nenorocesc
 (sa)
  • nenorocesc
  • nenoroceam
  • nenorocii
  • nenorocisem
a II-a (tu)
  • nenoroceshti
 (sa)
  • nenoroceshti
  • nenoroceai
  • nenorocishi
  • nenorociseshi
a III-a (el, ea)
  • nenoroceshte
 (sa)
  • nenoroceasca
  • nenorocea
  • nenoroci
  • nenorocise
plural I (noi)
  • nenorocim
 (sa)
  • nenorocim
  • nenoroceam
  • nenorociram
  • nenorociseram
  • nenorocisem
a II-a (voi)
  • nenorocitzi
 (sa)
  • nenorocitzi
  • nenoroceatzi
  • nenorociratzi
  • nenorociseratzi
  • nenorocisetzi
a III-a (ei, ele)
  • nenorocesc
 (sa)
  • nenoroceasca
  • nenoroceau
  • nenorocira
  • nenorocisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

nenoroci, nenorocescverb

  • 1. A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit a(shi) pricinui un mare rau o mare suferintza un mare necaz; a(shi) distruge viatza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ai ascultat de sfaturile altora deai nenorocit shi cazaturile aieste de batrini. CREANGA P. 88. DLRLC
    • format_quote Doamnele... mar nenoroci foarte mult condamninduma... a nu mai putea admira gratziile lor. ALECSANDRI O. P. 132. DLRLC
    • format_quote Am iubit shi acel intii amor ma nenorocit. NEGRUZZI S. I 51. DLRLC
etimologie:
  • nenoroc DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.