8 definitzii pentru neizbutit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NEIZBUTÍT A neizbutitzi te adj. Care nu este izbutit; nereushit. Pref. ne + izbutit.
neizbutit ~a a [At: DEX2 / Pl: ~itzi ~e / E: ne + izbutit] Nereushit (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NEIZBUTÍT A neizbutitzi te adj. Care nu este izbutit; nereushit. Ne + izbutit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
neizbutít a adj. Nereushit ratat.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
neizbutít adj. m. pl. neizbutítzi; f. neizbutíta pl. neizbutíte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
neizbutít adj. m. pl. neizbutítzi; f. sg. neizbutíta pl. neizbutíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NEIZBUTÍT adj. 1. v. nereushit. 2. v. eshuat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NEIZBUTIT adj. 1. necorespunzator nerealizat nereushit nesatisfacator prost slab (fig.) stingaci. (O regie ~.) 2. eshuat nereushit ratat. (O actziune ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
neizbutit, neizbutitaadjectiv
etimologie:
- Prefix ne + izbutit. DEX '09