10 definitzii pentru necuvantator
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NECUVANTATÓR OÁRE necuvantatori oare adj. Care nu vorbeshte. ♦ (Substantivat) Animal. Pref. ne + cuvantator.
necuvantator ~oare [At: NEAGOE INV. 3/32 / Pl: ~i ~oare / E: ne + cuvantator] 1 a Care nu vorbeshte. 2 sn (Mpl) Animal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NECUVANTATÓR OÁRE necuvantatori oare adj. Care nu vorbeshte. ♦ (Substantivat) Animal. Ne + cuvantator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
necuvantator a. 1. care nu poate vorbi: fiintze necuvantatoare; 2. lipsit de ratziune: animale necuvantatoare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NECUVINTATÓR OÁRE necuvintatori oare adj. Care nu cuvinta care nu vorbeshte. ♦ (Substantivat n.) Animal pasare. V. dobitoc. Soarele lumina orbitor cu ape shi fishii de raze repezite sa strapunga ochii oamenilor shi necuvintatoarelor. DUMITRIU N. 227.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
necuvintatór oáre adj. Care nu poate cuvinta (vorbi) k vitele.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
necuvantatór adj. m. pl. necuvantatóri; f. sg. shi pl. necuvantatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
necuvantatór adj. m. pl. necuvantatóri; f. sg. shi pl. necuvantatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NECUVANTATÓR s. v. animal.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NECUVINTATOR s. animal creatura dobitoc faptura fiintza lighioana vietate vietzuitoare (inv.) dihanie sazdanie (fig.) suflare (inv. fig.) zidire ziditura. (~oare ale padurii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
necuvantator, necuvantatoareadjectiv
- 1. Care nu vorbeshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- Soarele lumina orbitor cu ape shi fishii de raze repezite sa strapunga ochii oamenilor shi necuvintatoarelor. DUMITRIU N. 227. DLRLC
-
-
etimologie:
- Prefix ne + cuvantator. DEX '09