NAVIGÁ navighez vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apa; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa in aer sau in cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A calatori cu o nava sau cu o aeronava; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. 3. (Inform.) A trece de la o informatzie la alta intrun document hipertext sau hipermedia. Din lat. it. navigare fr. naviguer.

naviga vi [At: MAIOR IST. 24/7 / V: (ivr) navega / Pzi: ~ghez (rar) navig / E: fr naviguer] 1 (D. oameni) A calatori cu o nava (1). 2 (D. oameni) A calatori cu o aeronava. 34 A conduce mersul (unei nave (1) sau al) unei aeronave. 5 (D. nave) A se deplasa pe apa Si: a pluti. 6 (D. aeronave) A se deplasa in aer sau in cosmos Si: a zbura.

NAVIGÁ navighez vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apa; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa in aer sau in cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A calatori cu o nava sau cu o aeronava; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. Din lat. it. navigare fr. naviguer.

NAVIGÁ navighez vb. I. Intranz. 1. (Despre nave) A merge pe apa (urmind un drum dinainte ales). Vapoare navigau pe mari pustii. C. PETRESCU R. DR. 37. ♦ (Despre oameni) A calatori cu o nava pe apa. Navighez. Da da navighez. Vezi tabla asta? E jurnalul meu de bord. SEBASTIAN T. 32. De doua luni navigam tot prin aceleashi locuri. BART S. M. 11. De trei zileacum pe mare Navigind farancetare Noi pamintul nam zarit! ALECSANDRI O. 137. 2. (Despre vehicule aeriene) A pluti in aer a zbura (urmind un drum dinainte ales).

NAVIGÁ vb. I. intr. 1. A calatori a merge pe apa (cu o nava). ♦ (Despre o nava) A pluti a merge pe apa. 2. A zbura a pluti in aer. [P.i. 36 gheaza. / < it. lat. navigare fr. naviguer].

NAVIGÁ vb. intr. 1. a calatori (cu o nava). ◊ (despre nave) a se deplasa pe apa. 2. (despre aeronave) a zbura. (< it. lat. navigare fr. naviguer)

A NAVIGÁ ~ghéz intranz. 1) (despre nave aeronave) A se deplasa pe apa sau prin aer. 2) (despre persoane) A calatori cu o nava. /<lat. it. navigare fr. naviguer

navigà v. a calatori pe mare sau pe raurile mari: navigand fara incetare AL.

navega v vz naviga

* návig shi ghéz a gá v. intr. (lat. navigo áre d. navis nava shi agere a impinge. V. purg). Calatoresc cu corabia pe fluviĭ saŭ pe mare conduc corabia. Calatoresc cu balonu saŭ cu aeroplanu.

navigá (a ~) vb. ind. prez. 3 navigheáza

navigá vb. ind. prez. 1 sg. navighéz 3 sg. shi pl. navigheáza

naviga (ind. prez. 1 sg. navighez 3 sg. shi pl. navigheaza)

navighez gheaza 3.

NAVIGÁ vb. 1. (MAR.) a pluti (inv. shi reg.) a nota (inv.) a inota. (Un vapor care ~.) 2. (AV.) a zbura. (O aeronava care ~.)

NAVIGA vb. 1. (MAR.) a pluti (inv. shi reg.) a nota (inv.) a inota. (Un vapor care ~.) 2. (AV.) a zbura. (O aeronava care ~.)

a naviga in stramtoarea Dardanele (glum. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.