NAVÉTA¹ navete s. f. 1. Instrument de forma unui ac lung cu care se lucreaza plase fileuri. 2. Parcurgerea de catre o persoana a unui drum dus shi intors cu regularitate de obicei intre doua localitatzi (relativ apropiate). A face naveta. 3. Vehicul de transport in comun care asigura legatura intre doua puncte relativ apropiate efectuand regulat drumuri dus shi intors. ◊ Naveta spatziala = vehicul spatzial cu echipaj uman care se lanseaza in spatziu cu ajutorul unei rachete puternice shi revine pe Pamant cu mijloacele proprii de bord. 4. Obiect (in forma de lada compartimentata) care serveshte la transportul unor produse alimentare. Din fr. navette.

naveta¹ sf [At: PROT. POP. N. D. / Pl: ~te / E: fr navette] 1 (Rar) Suveica a razboiului de tzesut. 2 Instrument de lemn sau de otzel de forma alungita cu care se lucreaza plase sau fileuri. 3 (Pan) Drum parcurs de cineva dus shi intors in mod regulat. 4 (Ie) A face ~ta A parcurge un drum dus shi intors in mod regulat de obicei intre doua localitatzi apropiate. 5 (Pex) Vehicul de transport in comun care leaga doua puncte ale unei retzele de transport dusintors in mod regulat. 6 (Pex) Obiect special confectzionat pentru transportul alimentelor (paine lapte etc.) shi care se returneaza la golire. 7 (SHis ~ spatziala) Vehicul spatzial recuperabil care asigura legatura intre pamant shi o orbita din jurul Pamantului.

NAVÉTA¹ navete s. f. 1. Instrument de forma unui ac lung cu care se lucreaza plase fileuri. 2. Parcurgerea de catre o persoana a unui drum dus shi intors cu regularitate de obicei intre doua localitatzi (relativ apropiate). A face naveta. 3. Vehicul de transport in comun care asigura legatura intre doua puncte relativ apropiate efectuand regulat drumuri dus shi intors. 4. Obiect (in forma de lada compartimentata) care serveshte la transportul unor produse alimentare. Din fr. navette.

NAVÉTA s. f. 1. Suveica. 2. Ac de forma speciala cu care se lucreaza fileul. 3. Vehicul de transport in comun sau tren care face un drum dus shi intors pe un anumit traseu sau intre doua puncte ale unei retzele de transport. ◊ Expr. A face naveta = (despre vehicule cu orar fix sau fig. despre oameni) a parcurge cu regularitate aceeashi distantza dus shi intors a face cu regularitate acelashi drum.

NAVÉTA¹ s.f. 1. Suveica. 2. Ac special pentru lucrat fileu. 3. Vehicul de transport in comun grup de vagoane sau garnitura de tren care circula regulat dus shi intors intre aceleashi localitatzi. ♦ Drumuri facute des periodic intre doua localitatzi. ◊ A face naveta = a strabate regulat aceeashi distantza in ambele sensuri. 4. Lada compartimentata cu care se transporta unele produse alimentare. [< fr. navette].

NAVÉTA¹ s. f. 1. suveica. 2. ac special pentru lucrat fileuri. 3. vehicul de transport in comun grup de vagoane sau garnitura de tren vapor care circula regulat dus shi intors intre aceleashi localitatzi. ◊ naveta spatziala = vehicul spatzial cu echipaj conceput sa decoleze shi sa evolueze k o nava cosmica revenind pe pamant prin aterizare. ♦ deplasare dus shi intors a aceluiashi mijloc de transport intre doua localitatzi. ◊ a face naveta = a strabate regulat aceeashi distantza in ambele sensuri. 4. lada standardizata cu care se transporta unele produse alimentare. (< fr. navette)

navéta s. f. 1978 Lada cu dimensiuni standardizate care serveshte la transportarea unor produse alimentare v. Cico; v. shi R.l. 27 XII 79 p. 2 19 IV 80 p. 2 (formal din fr. navette; DEX DN3)

navéta (spatziála) s. f. (astr.) Vehicul care asigura legatura intre Pamant shi o statzie orbitala; nava reutilizabila ◊ „Vineri a fost experimentat cu succes primul zbor liber al navetei spatziale americane «Enterprise» alcatuita din avionul purtator un Boeing 747 shi naveta propriuzisa.” Sc. 13 VIII 77 p. 6. ◊ „NASA a cerut Congresului american sa aprobe constructzia unei a cincea navete spatziale afirmand k numarul actual al celor existente (patru) nu poate satisface solicitarile.” R.l. 26 II 82 p. 6; v. shi Sc. 14 VIII 77 p. 6 R.l. 26 II 79 p. 6; v. shi circumterestru preselectziona Spacelab (din fr. navette [spatiale]; DMN 1970; DN DEX DN3 alte sensuri)

NAVÉTA ~e f. 1) Instrument de forma unui ac lung pentru impletirea plaselor shi a fileurilor; iglitza. 2) Drum parcurs cu regularitate intro directzie shi in cealalta. * A face ~a a circula cu regularitate pe acelashi drum in ambele sensuri. 3) Vehicul de transport in comun care circula regulat (dus shi intors) intre doua localitatzi de obicei apropiate. /<fr. navette

navéta s. f. g.d. art. navétei; pl. navéte

navéta (obiect calatorie planta) s. f. pl. navéte

NAVÉTA s. 1. v. suveica. 2. v. andrea.

NAVETA s. (TEXT.) 1. suveica (pop.) suvelnitza. (~ la razboiul de tzesut.) 2. andrea cirlig iglitza. (~ pentru plase de pescuit.)