8 definitzii pentru navalire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NAVALÍRE navaliri s. f. Actziunea de a navali shi rezultatul ei. V. navali.
NAVALÍRE navaliri s. f. Actziunea de a navali shi rezultatul ei. V. navali.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
navalire sf [At: NECULCE L. 332 / Pl: ~ri / E: navali] 1 Repezire asupra cuiva cu intentzii agresive sau criminale Si: (inv) nabusheala (1). 2 (Mil) Atac. 3 (Mil) Invazie. 4 Napustire asupra cuiva. 5 (Inv) Viteza. 6 (Inv) Graba. 7 Revarsare abundenta shi violenta a sangelui a lacrimilor etc. 8 Inghesuiala.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NAVALÍRE navaliri s. f. Actziunea de a navali; atac asalt invazie. Ce socotitzi k mitzi era? o multzime de jiganii mici shi urite la vedere... pornite spre navalire. ISPIRESCU U. 100. Albert craiul Lehiei facutau un vis mare Un vis de navalire. ALECSANDRI P. A. 137. Ii facura cunoscut k Mihaivoda nu se priveshte in Ardeal decit k un guvernator spre a administra tzara shi a o pazi de navalirile dushmanilor. BALCESCU O. II 270.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
navalíre f. Actziunea de a navali invaziune.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
navalíre s. f. g.d. art. navalírii; pl. navalíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
navalíre s. f. g.d. art. navalírii; pl. navalíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NAVALÍRE s. 1. (MIL.) v. asalt. 2. v. eruptzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NAVALIRE s. 1. (MIL.) asalt atac iuresh navala (inv. shi reg.) shturm. (~ dezlantzuita impotriva cetatzii.) 2. eruptzie irupere iruptzie izbucnire rabufnire tzishnire. (~ petrolului din pamint.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
navalire, navalirisubstantiv feminin
-
- Ce socotitzi k mitzi era? o multzime de jiganii mici shi urite la vedere... pornite spre navalire. ISPIRESCU U. 100. DLRLC
- Albert craiul Lehiei facutau un vis mare Un vis de navalire. ALECSANDRI P. A. 137. DLRLC
- Ii facura cunoscut k Mihaivoda nu se priveshte in Ardeal decit k un guvernator spre a administra tzara shi a o pazi de navalirile dushmanilor. BALCESCU O. II 270. DLRLC
-
etimologie:
- navali DEX '98 DEX '09