NATÚRA naturi s. f. 1. Lumea materiala; univers fire; totalitatea fiintzelor shi a lucrurilor din Univers; p. restr. lumea fizica inconjuratoare cuprinzand vegetatzia formele de relief clima. ◊ SHtiintzele naturii = shtiintze care au k obiect fenomenele lumii inconjuratoare lumea anorganica shi organica; shtiintzele naturale. Natura moarta = gen al picturii shi graficii care infatzisheaza subiecte neinsufletzite (flori obiecte ceramice etc.) grupate sau aranjate intrun anumit decor; natura statica. ◊ Loc. adj. shi adv. Dupa natura = avand k model obiectele din realitate. ◊ In natura = a) (loc. adv.) in realitate aievea in persoana; b) (loc. adj. shi adv.) in obiecte in produse (nu in bani). 2. Ansamblul legilor dupa care se dezvolta Universul; Universul considerat k o fortza activa creatoare condusa dupa anumite legi. 3. Ansamblu de insushiri care o fiintza le are din nashtere care rezulta din conformatzia sa shi care o caracterizeaza constituind esentza sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire temperament. 4. Caracter specific al unui lucru insushire caracteristica; calitate. ◊ Loc. adj. De natura sa... = capabil sa... apt sa... potrivit sa... ◊ Expr. Este in natura lucrurilor = este firesc e de la sine intzeles. Din fr. nature lat. it. natura germ. Natur.

natura [At: CALENDARI (1733) 35/1 / V: (pop) na~ / A shi: natura / Pl: (sf) ~ri / E: lat natura it natura fr nature ger Natur] 1 sf Lume materiala Si: fire univers. 2 sf Totalitate a fiintzelor shi a lucrurilor din univers. 3 sf (Prc) Lume fizica inconjuratoare formata din vegetatzie clima forme de relief. 4 sf (Is) SHtiintzele ~rii SHtiintze care au k obiect studierea naturii (3). 5 sf (Is) ~ moarta sau statica Grup de obiecte marunte neinsufletzite (fructe flori vanat etc.). 6 sf (Pex; ias) Pictura care infatzisheaza un astfel de grup. 78 sf (Iljv) Dupa ~ (Intrun mod) care ia k model obiecte din realitate. 9 sf (Ilav) In ~ In realitate Si: aievea. 10 sf (Pex; ial) In persoana. 11 sf (Inv; ilav) Din ~ In mod firesc. 12 sf (Ial) Pe cale naturala. 1314 sf (Inv; lpl) (Contributzie in) produse ale solului. 1516 sf (Ioc in bani; iljv) In ~ (Care consta) in obiecte sau in produse. 17 ai (Inv; d. aur) Care este in stare pura neamestecat cu alte substantze. 18 sf Ansamblu al legilor dupa care se dezvolta universul. 19 sf Univers personificat considerat k o fortza activa creatoare condusa de anumite legi. 20 sf Ansamblu de insushiri care o fiintza le are din nashtere care rezulta din conformatzia sa shi care o caracterizeaza constituind esentza sa Si: fire structura temperament (ivp) narav (irg) natural (33). 21 sf (Is) A doua ~ Ansamblu de insushiri dobandite care au capatat fortza shi importantza celor innascute. 2223 sf (Iljv) Din (sau de la) ~ (Care este) innascut. 24 sf (Reg; ie) A avea (sau a fi cu) ~ A fi violent. 25 sf (Iae) A fi periculos. 26 sf (Iae) A fi artzagos. 27 sf (Reg) Viciu. 28 sf (Reg) Patima. 29 sf Ceea ce tzine de viatza senzoriala. 30 sf Ceea ce este lipsit de artificiu de afectare. 31 sf Caracter specific al unui lucru. 32 sf Trasatura particulara shi esentziala Si: calitate. 33 sf Fel in care este alcatuit un lucru Si: conformatzie structura. 34 sf (In legatura cu abstracte) Esentza. 35 sf (Pex) Gen. 36 sf (Ila) De ~ sa... Capabil sa...

NATÚRA naturi s. f. 1. Lumea materiala; univers fire; totalitatea fiintzelor shi a lucrurilor din Univers; p. restr. lumea fizica inconjuratoare cuprinzand vegetatzia formele de relief clima. ◊ SHtiintzele naturii = shtiintze care au k obiect fenomenele lumii inconjuratoare lumea anorganica shi organica; shtiintzele naturale. Natura moarta = grup de obiecte marunte neinsufletzite de uz curent (fructe flori vanat etc.) natura statica; p. ext. pictura care infatzisheaza un astfel de grup. ◊ Loc. adj. shi adv. Dupa natura = avand k model obiectele din realitate. ◊ In natura = a) (loc. adv.) in realitate aievea in persoana; b) (loc. adj. shi adv.) in obiecte in produse (nu in bani). 2. Ansamblul legilor dupa care se dezvolta Universul; Universul considerat k o fortza activa creatoare condusa dupa anumite legi. 3. Ansamblu de insushiri care o fiintza le are din nashtere care rezulta din conformatzia sa shi care o caracterizeaza constituind esentza sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire temperament. 4. Caracter specific al unui lucru insushire caracteristica; calitate. ◊ Loc. adj. De natura sa... = capabil sa... apt sa... potrivit sa... ◊ Expr. Este in natura lucrurilor = este firesc e de la sine intzeles. Din fr. nature lat. it. natura germ. Natur.

NATÚRA naturi s. f. 1. Lumea materiala care constituie realitatea obiectiva existenta in afara conshtiintzei shi independent de ea organizata intrun tot unitar coerent in veshnica mishcare shi dezvoltare; univers lume. Natura exista independent de orice filozofie; ea este temelia care am crescut noi oamenii noi inshine produse ale naturii; in afara naturii shi a omului nu exista nimic. MARXENGELS O. A. II 398. Se simtzea in aer k vine furtuna. O grija infiora multzimea caci pe deasupra capetelor plana k un mister eterna groaza de elementele naturii. BART E. 237. ◊ SHtiintzele naturii = (in opozitzie cu shtiintzele sociale) shtiintzele care au k obiect fenomenele lumii inconjuratoare. ♦ (In limbaj curent) Lumea inconjuratoare (vegetatzia formele de relief apele etc.). Indeletnicirea... vinatului shi pescuitului iar fi prelungit bucuria luminii in natura veshnic innoita in cimpii shi dumbravi. SADOVEANU E. 43. Natura in felul ei nu e nici trista nici vesela. ANGHEL PR. 61. Pulbere de diamante cade fina k o bura Scinteind plutea prin aer shi pe toate din natura. EMINESCU O. I 142. ◊ (Numai in expr.) Natura moarta = a) grup de obiecte neinsufletzite. In sinul acestei naturi moarte... doctorul traia singur misterios k un mag din alte vremi. BART E. 173; b) pictura care infatzisheaza un astfel de grup. Am pictat shi eu destule naturi moarte. CAMIL PETRESCU T. II 69. ◊ Loc. adj. shi adv. Dupa natura = (executat) direct dupa obiectele din realitate fara intermediul unei reproduceri. Picteaza dupa natura. 2. (Numai in loc. adj. shi adv.) In natura = (in opozitzie cu in bani) in obiecte in marfuri in produse. A plati in natura. Impozit in natura. ▭ Hotzul prins intoarce in fine cele furate sau in natura sau in pielea sa. GHICA A. 663. 3. Totalitatea caracteristicilor fizice sau psihice ale unui individ; fire fel de a fi temperament. In rindul primilor realishti sta Costache Negruzzi natura cumpatata shi discreta. VIANU A. P. 47. Sint oameni inchishi... naturi posomorite shi refractare care imprashtie in jurul lor k o senzatzie de frig. VLAHUTZA O. A. III 86. Natura psihica a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greshite asupra poetului. IONESCURION C. 65. 4. Caracter specific al unui lucru calitate; fel de a fi. Datoria... fiecarui patriot era k nici un minut sa nu inceteze din lucrari care de natura lor sa fie k o protestatzie energica. GHICA A. 795. Aceshti doi oameni vestitzi prin cercarile lor unul cu idei cu foc inima shi talent al doile cu giudecata dreapta numai shi conshtiintza naturei limbei sint Ronsard shi Malherbe. RUSSO S. 64. ◊ Loc. adj. De natura sa... = capabil sa... apt sa... potrivit sa... Argument de natura sa impresioneze. ▭ Expr. Este in natura lucrurilor = este firesc e de la sine intzeles.

NATÚRA s.f. 1. Lumea inconjuratoare in intreaga diversitate a manifestarilor shi a formelor ei de mishcare; univers. ♦ Lumea organica shi anorganica; mediu inconjurator. ◊ Natura moarta = grup de lucruri neinsufletzite; pictura reprezentand un asemenea grup. 2. Caracter temperament; fire trasatura (fizica sau spirituala a cuiva). 3. Caracter specific al unui lucru sau al unui proces calitate; fel de a fi. [< lat. it. natura fr. nature].

NATÚRA s. f. 1. universul in totalitatea sa. 2. lumea organica shi anorganica; mediu inconjurator. ♦ shtiintzele ~i = shtiintzele naturale; ~ moarta = pictura reprezentand lucruri neinsufletzite. 3. caracter temperament; fire. 4. caracter specific al unui lucru sau al unui proces calitate; fel de a fi. ♦ de ~ sa = capabil sa... apt sa... (< lat. natura fr. nature)

NATÚRA ~i f. 1) Lumea fizica inconjuratoare in toata diversitatea manifestarilor ei; totalitatea fiintzelor shi lucrurilor existente. * ~ moarta a) grup de obiecte neinsufletzite utilizabile; b) pictura reprezentand un grup de obiecte de acest gen (fructe legume flori vanat etc.). Din (sau de la) ~ innascut. 2) Aspect estetic al unui teritoriu; privelishte; peisaj. A admira ~a. * In sanul ~i departe de ceea ce este facut de mainile omului. 3) fig. Caracter specific; esentza. ~a lucrurilor. 4): In ~ in produse (naturale sau create de om) ori in prestari de servicii. 5): Dupa ~ dupa modelul obiectelor din realitate; conform cu realitatea. 6) (in artele plastice) Obiect real care trebuie reprezentat. 7) Fel de a fi al unui individ; caracter; fire. ~a umana. * Obishnuintza este a doua ~ se spune despre o stare sau o actziune cu care sa obishnuit cineva. 8) Fel de a fi; gen. * Carbune de ~ organica carbune animal. (Lucrurile sunt) de asha ~ (lucrurile sunt) de asha fel. [G.D. naturii] /<fr. nature lat. it. natura germ. Natur

natura f. 1. totalul lucrurilor create: a contempla natura; 2. ordine stabilita in univers: legile naturei; 3. organizarea fiintzelor insufletzite: natura omului; 4. caracter particular: natura focului; 5. afectziune naturala intre consangeni: sentimentele naturei; 6. dispozitziune sufleteasca: deprinderea e a doua natura; 7. productziunile naturei: arta pretinde a perfectziona natura; 8. lucrul insush: hrana se poate primi in natura sau in bani.

* natúra f. pl. ĭ (lat. natura d. natus nascut. V. nat). Totalitatea lucrurilor care exista realmente fire: cele treĭ regnurĭ ale naturiĭ. Ordine stabilita in univers: legile naturiĭ. Ceĭa ce e natural: a schimosi natura. Esentza caracter origine: natura divina umana vegetala minerala. Organizatziunea fiecaruĭ animal: natura peshteluĭ e de a trai in apa. Temperament: natura bilioasa. Inclinatziune a sufletuluĭ: natura nobila. Afectziune a singeluĭ a raseĭ: sentimentele naturiĭ. Valoare proprie lucru natural saŭ marfa (nu banĭ): a plati in natura. Model natural dupa care picteaza pictoru: a picta dupa natura. Fel: obĭecte de natura diferita. Contra naturiĭ contra indicatziunilor naturiĭ. A fortza natura a vrea maĭ mult de cit poate natura (de ex. a chinui un copil sa invetze ceĭa ce e prea greŭ p. etatea luĭ). A plati naturiĭ tributu a muri. Natura moarta. V. mort.

natura sf vz natura

natúra s. f. g.d. art. natúrii; pl. natúri

natúra s. f. g.d. art. natúrii; pl. natúri

NATÚRA s. 1. faptura fire lume univers. (Cantecul se raspandea peste intreaga ~.) 2. (PICT.) natura moarta = natura statica; natura statica v. natura moarta. 3. v. esentza. 4. v. calitate. 5. v. factura. 6. v. conformatzie. 7. v. fire.

NATÚRA s. v. cusur dar defect meteahna narav patima viciu.

NATURA s. 1. faptura fire lume univers. (Cintecul se raspindea peste intreaga ~.) 2. (PICT.) natura moarta = natura statica; natura statica = natura moarta. 3. esentza substantza. (~ unui fenomen.) 4. calitate insushire. (~ unui lucru.) 5. caracter factura fel gen. (Competitzie de o ~ aparte.) 6. conformatzie constitutzie factura fizic structura (inv.) temperament. (O ~ delicata sau robusta.) 7. caracter fire structura temperament (livr.) umoare (inv. shi reg.) natural (inv.) duh (fig.) inima. (O ~ emotiva.)

natura s. v. CUSUR. DAR. DEFECT. METEAHNA. NARAV. PATIMA. VICIU.

natúra (natúri) s. f. Fire caracter. Lat. natura (sec. XVIII) shi apoi din fr. nature. Apare pentru prima oara (I. Neculce) in forma natura. Der. (din fr.) natural adj.; naturaletze s. f.; naturalist s. m.; naturaliza vb.; naturalism s. n.; denatura vb.; supranatural adj. dupa fr. surnaturel.

ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (Aυθρωποζ φὑσει ξωου πολιτιϰόυ) (gr.) omul este prin natura lui o fiintza sociala Aristotel „Politica” I 9.

COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII institutzie infiintzata in anul 1930 sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliata Academiei Romane (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii shi de a adopta masuri pentru ocrotirea lor. Pina in prezent a delimitat c. 400 de rezervatzii naturale (ex. Parcul natzional Retezat Politza cu Crini din Ceahlau Valea Fagilor din N Mtzilor Macin Padurea Letea lacul shi piriul Petzea etc.) shi a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor floarea de coltzi) shi faunistice (ex. risul nagitzul ciocintorsul). C. a propus pe baza unor studii fundamentate constituirea a inca 11 parcuri natzionale (Rodna Calimani Ceahlau Piatra Craiului Delta Dunarii sh.a.) realizate in 1990 shi reglementarea prin legi a protectziei mediului inconjurator.

CONSUETUDO QUASI ALTERA NATURA (lat.) obishnuintza este o a doua natura Cicero „De finibus bonorum et malorum” V 25.

DIVINA NATURA DEDIT AGROS ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natura a daruit ogoarele maiestria omului a cladit orashele M. Terentius Varro „Res rusticae” III 1.

L’HOMME N’EST QU’UN ROSEAU LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE MAIS C’EST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e decat o trestie cea mai fragila din natura dar o trestie ganditoare Pascal „Pensées” 347. Deshi este o faptura fragila omul este puternic prin inteligentza.

NATURA revista infiintzata la Bucureshti in 1949. Organ al societatzii de shtiintze biologice (din 1969).

NATURA NON FACIT SALTUS (lat.) natura nu face salturi Idee formulata de Leibniz in „Nouveaux essais sur l’entendement humain” IV 16 shi reluata de Linné. Sintetizeaza conceptzia fixista asupra naturii vii.

NATURAM EXPELLES FURCA TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca dar ea se va intoarce in goana mereu Horatziu „Epistulae” I 10 24. Zadarnic incerci sa ingradeshti firea ea ishi impune legile.

OCROTIREA NATURII SHI A MEDIULUI INCONJURATOR revista shtiintzifica editata de Academia Romana incepand cu 1955 (pana in 1974 cu titlul „Ocrotirea naturii”). Are un rol important in impulsionarea activitatzii protectzioniste din Romania shi in promovarea conceptelor shi normelor organismelor internatzionale implicate in ocrotirea naturii shi a mediului.

UNIUNEA INTERNATZIONALA PENTRU CONSERVAREA NATURII (UICN IUCN) organizatzie internatzionala fondata de UNESCO in 1948 avand k scop promovarea actziunilor menite sa asigure mentzinerea cadrului natural shi a resurselor naturale atat pentru valoarea lor culturala sau shtiintzifica cat shi pentru o sustzinuta bunastare economica shi sociala a omenirii. Sub egida UICN se realizeaza listele roshii sau cartzi roshii de plante shi animale (care semnaleaza pentru fiecare tzara sau regiune speciile periclitate vulnerabile sau rare). UICN stabileshte principiile shi normele pentru declararea shi managementul ariilor protejate dupa care se ghideaza organele natzionale de decizie. Din 1952 se numeshte Uniunea Internatzionala pentru Conservarea Naturii shi a Resurselor sale.

a face plata in natura expr. (d. femei) a accepta intretzinerea de raporturi sexuale cu un barbat.

plata in natura expr. (d. femei) raport sexual intretzinut cu un barbat.