3 definiții pentru naiefrângere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
naiefrângere sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~ri / E: naie + frângere] (Înv) Naufragiu (1).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NAIEFRÂNGERE s. v. naufragiu.[1]
- Existența acestei forme implică și existența verbului a naiefrânge cu participiul naiefrânt, care însă nu sunt atestate. — cata
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
naiefrîngere s. v. NAUFRAGIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: naiefrângere
naiefrângere substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |