măsălar ssg [At: I. IONESCU, C. 150/2 / E: nct] (Pop) Luna august. corectată

MĂSĂLÁR, măsălari, s. m. (Popular) Numele lunii august. Sămănăturile grîului de toamnă se începe a se face de la 15 măsălar. I. IONESCU, la TDRG.

MĂSĂLÁR m. pop. A opta lună a anului; august. /Orig. nec.

măsălar m. numele popular al lunei August. [Cf. lat. messis, seceriș; în această lună se seceră holdele].

măsălár (august) (pop.) s. m., g.-d. lui măsălár

măsălár (nume popular al lunii august) s. m.

MĂSĂLÁR s. v. august.

măsălar s. v. AUGUST.

măsălár¹, s.m. – (pop.) Luna august; augustru, ogust, gustar, măselar, secerar. – Et. nec. (MDA).

măsălár², măsălari, s.m. – Stinghie de lemn de la grapă (în Botiza); grindei (ALR, 1956: 36). – Din măsea (< lat. maxilla).

măsălár¹, s.m. – (pop.) Luna august; augustru, ogust, gustar, măselar, secerar. – Et. nec. (MDA).

măsălár², -i, s.m. – Stinghie de lemn de la grapă (în Botiza); grindei (ALR 1956: 36). – Din măsea (< lat. maxilla).

MĂSĂLÁR subst. sg. (Popular) Luna august. În măsălar începem a ne îngriji de făcutul arăturilor. . . de toamnă. I. IONESCU, C. 150/2. Sămănâtura grîului de toamnă se începe a se face de la 15 măsălar. id. ib. 173/5, cf. POLIZU, CIHAC, I, 160. August: augustru, agust, aust, ogust, măsălariu, gustar, gustea și secerar, numită așa, pentru că în această lună se seceră holdele. MARIAN, S. R. I, 96, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., PAMFILE, S. T. 1, TDRG, DR. VII, 215, X, 375, ALECSANDRI, P. P. 34, ALR II 2 414/102, 105, 130, 235, 238, 723, 762. - Etimologia necunoscută.