5 definiții pentru măscărit
Explicative DEX
măscărit1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: nct] (Înv) Impozit care se plătea pentru o căruță de pește sărat. corectată
măscărit2 sm [At: (a. 1715) ARHIVA R. II, 15/15 / Pl: ~iți / E: măscări2] (înv) Om mascat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
măscărít s.n. (înv.) impozit pentru o căruță de pește.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MĂSCĂRÍT1 s. m. (Învechit) Om mascat. După dînsul mergea alt măscărit cu falaga și toiege (a. 1 715). ARHIVA, R. II, 15/5. - Pl. : măscăriți. – V. măscări2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂSCĂRÍT2 s. n. Impozit care se plătea pentru o căruță de pește sărat. Cf. DDRF. - Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: măscărit
măscărit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)