5 definiții pentru mărăsân

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărăsân ssg [At: RETEGANUL, ap. DR IV, 741 / V: ~ășin, meres~ / E: ns cf lat malesanum] (Trs; Mar; în superstiții) 1 Prevestire rea. 2-3 Semn (rău) Si: cobe. corectată

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂRĂSÂN s. v. cobe, piază rea.

mărăsîn s. v. COBE. PIAZĂ REA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărăsấn, s.n. – v. meresân („semn rău”).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRĂSÎN subst. (sg.) (Prin Transilv. și Maram. ; în superstiții) Prevestire sau piază (rea), semn (rău) ; cobe. Esta-i mărăsîn rău, își gîndi el. RETEGANUL, în DR. IV, 741. Cînd cîntă găina cocoșește, atunci e de meresîn, e semn rău. T. PAPAHAGI, M. 164. - Și: mărășin (VICIU, GL.), meresîn subst.(sg-) – Etimologia necunoscută. Cf. lat. m a l e s a n u m.

Intrare: mărăsân
mărăsân substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărăsân
  • mărăsânul
  • mărăsânu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mărăsân
  • mărăsânului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)