5 definiții pentru mâzdi

Explicative DEX

mâzdi vt [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 77v/25 / V: măz~ / Pzi: ~desc / E: mâzdă] (Înv) A mitui.

MÎZDI vb. (Mold.) A mitui. Și mîzdirâ pre Vlast, postelnicul împăratului, de să ruga de pace. AP. 1646, 44r. Parij, feciorul lui Priam împărat, pururea mâzdia pre alți senatori domni să ție cu dînsul. M. COSTIN. Mîzdind pre alți domni svetnici feciorul lui Priam să nu dea pre Elena, s-au tărăgănat zvada plnă la stîngerea de tot a Troadei. NCL I, 35 ; cf. DOSOFTEI, VS. // B: cf. LEX. 1683, 47r. Etimologie: mîzdă + suf. -i. Vezi și mîzdar, mîzdă, mîzdealnic, mîzditor. Cf. m i t u i.

mîzdésc v. tr. (d. mîzdă). Vechĭ. Mituĭesc.

Relaționale

MÂZDÍ vb. v. mitui, șperțui.

mîzdi vb. v. MITUI. ȘPERȚUI.

Intrare: mâzdi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mâzdi
  • mâzdire
  • mâzdit
  • mâzditu‑
  • mâzdind
  • mâzdindu‑
singular plural
  • mâzdește
  • mâzdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mâzdesc
(să)
  • mâzdesc
  • mâzdeam
  • mâzdii
  • mâzdisem
a II-a (tu)
  • mâzdești
(să)
  • mâzdești
  • mâzdeai
  • mâzdiși
  • mâzdiseși
a III-a (el, ea)
  • mâzdește
(să)
  • mâzdească
  • mâzdea
  • mâzdi
  • mâzdise
plural I (noi)
  • mâzdim
(să)
  • mâzdim
  • mâzdeam
  • mâzdirăm
  • mâzdiserăm
  • mâzdisem
a II-a (voi)
  • mâzdiți
(să)
  • mâzdiți
  • mâzdeați
  • mâzdirăți
  • mâzdiserăți
  • mâzdiseți
a III-a (ei, ele)
  • mâzdesc
(să)
  • mâzdească
  • mâzdeau
  • mâzdi
  • mâzdiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)